Astrologia împarte cerul în 12 zone de dimensiuni egale care se numesc „semne zodiacale”. Acestea ar fi constelațiile prin care trece Soarele și de asta fiecare om se află „în zodia lui”. Pe acolo trec planetele și asteroizii folosiți în acest domeniu dar, din păcate, nu și obiectele reale.
Pentru că sistemul solar nu ține cont de împărțirea cerului în zodii, planetele, Soarele și Luna străbat și alte constelații. Soarele străbate de-a lungul unui an 13 constelații: Capricornus, Aquarius, Pisces, Aries, Taurus, Gemini, Cancer, Leo, Virgo, Libra, Scorpius, Ophiucus, Sagittarius.
Astrologia susține că sunt numai 12, semnele zodiacale, în care Soarele stă fix o lună calendaristică. Cum anul are numai 12 luni, este de la sine înțeles de ce s-ar fi omis o constelație: dă mai bine ca o zodie să dureze o perioadă familiară de timp și nu ceva mai ciudat.
Planetele sunt și mai neastâmpărate, străbătând nu mai puțin de 22 de constelații. Le găsiți (nu pe toate și nu mereu) și în: Cetus, Corvus, Crater, Hydra, Orion, Pegasus, Scutum și Sextans. Luna poate trece și prin Auriga.
Venus este una din planetele care trece prin mai multe constelații decât toate celelalte, cu zece mai mult față de 12 marketate de astrologie. Oare ce ni se întâmplă când Venus se află în Sextans?
Și Luna, care se deplasează cel mai repede pe cer, străbate constelații în plus, nu mai puțin de șase alte forme închipuite pe cer.
Pluto, cu o orbită destul de înclinată față de orbita terestră, traversează și constelațiile Serpens, Eridanus, Coma Berenices și Bootes, ce-i drept destul de rar. Și mai jenant pentru astrologie este faptul că acest obiect nu trece niciodată prin constelația Aries.
Constelațiile reale, vizibile pe cer, sunt delimitate științific prin granițe stabilite prin convenție de către Uniunea Astronomică Internațională. Granițele sunt trasate pe baze istorice, întotdeauna după forma constelației folosită în trecut. Acum ne putem întreba și cine are dreptul să împartă cerul în constelații. Nu oare cei care observă cerul?
SURSA:sonkab