Piaţa românească a jucăriilor a scăzut, anul trecut, cu 20 de milioane de euro, iar despre maturizarea ei se va putea vorbi abia peste 60 de ani.
De la Hannah Montana la Zhu Zhu Pets, de la „Nu te supăra, frate“ la maşinuţe. Aceasta este paleta jucăriilor preferate de copii, aşa cum este ea reflectată de vânzările magazinelor autohtone. Cu toate că nu este uşor să rezişti unui copil care râvneşte după o jucărie nouă, bugetele alocate de familii cumpărăturilor pentru cei mici nu au fost ferite de efectele crizei, piaţa jucăriilor scăzând, anul trecut, cu circa 15% – 20%. Potenţialul ei de creştere rămâne însă de necontestat (în Franţa, vânzările anuale sunt estimate la circa două miliarde de euro), fiind confirmat chiar de o recentă tranzacţie în domeniu. Proprietarii companiei Noriel, care deţine şi un lanţ de magazine de jucării, au vândut 40% din afacere fondului de investiţii Balkan Accession Fund, pentru şapte milioane de euro. Compania a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 11 milioane de euro, pentru anul acesta estimarea fiind de 15 milioane de euro.
Că loc de creştere există o arată şi statisticile din domeniu: cheltuiala anuală medie pentru jucării per copil se situează în jurul a 200 euro, în primele 15 ţări membre UE, în timp ce în ţările nou-intrate în Uniune media este mult sub 50 de euro. Este singura diferenţă între un cumpărător autohton şi unul din Occident, pentru că preferinţele sunt aceleaşi, majoritatea copiilor fiind atraşi de branduri puternice – sunt foarte bine informaţi.
„Românii sunt din ce în ce mai conştienţi de nevoia de a cumpăra jucării sigure, de marcă, pentru copii lor, mai mult decât în trecut. Piaţa neagră, de bazar, cu falsuri chinezeşti, este din ce în ce mai restrânsă, şi retailul modern se dezvoltă, asigurând un control sporit asupra produselor vândute“, explică Cristian Constantinescu, general manager Intertoy, divizia de retail a Noriel. În prezent, lanţul numără cinci magazine, iar conform managerului, continuă să se extindă gradual şi prudent, în funcţie de oportunităţile existente în piaţa imobiliară. El crede că piaţa autohtonă s-ar putea maturiza peste 60 de ani, „când vom ajunge la media puterii de cumpărare din EU27“.
Factorul decizional este, pentru această categorie de produse, chiar copilul. De exemplu, dacă jucăria este promovată la televizor pe posturile dedicate copiilor sau are la bază un desen animat, produsul ajunge instantaneu pe lista de cumpărături. Iar părinţilor nu le rămâne decât să fie atenţi la calitatea materialelor. „Jucăriile nu sunt simple exponate, sunt folosite intens şi tocmai de aceea trebuie să fie rezistente. Aşa că de multe ori clienţii aleg să cumpere o maşinuţă un pic mai scumpă, dar foarte rezistentă – care poate ţine şi de la o generaţie la alta – decât una mai puţin costisitoare, dar care are o durată de viaţa limitată“, explică Andreea Chelariu, category manager Jucării la real,- Hypermarket România. Ea mai spune că foarte solicitate sunt jucăriile Zhu Zhu Pets, care au făcut deja ravagii în SUA.
La Carrefour, la un număr comparabil de magazine, vânzările de jucării din 2009 au fost la acelaşi nivel cu cele din 2008, iar pentru acest an se estimează cel puţin o stagnare. În topul celor mai căutate produse se află maşinuţele, mingile, jucăriile de pluş, gama bakugan sau jocurile creativ-educative.
La Diverta, ponderea jucăriilor în totalul vânzărilor a fost, anul trecut, de 10%, înregistrând o scădere de până la 18% faţă de anul precedent.
O atenţie mai mare este acordată de retailer jucăriilor educative şi prin amenajarea spaţiilor „Mă joc şi învăţ“, însă tot păpuşile sunt cele mai căutate.
„Piaţa de jucării din România este o piaţă needucată, păpuşile şi maşinile având un rol dominant în vânzări, însă acestea încep să piardă teren în faţa unor produse ce par mult mai interesante pentru copiii zilelor noastre: personaje cu licenţe (Hannah Montana, Albă-ca-Zăpada), a căror cotă de piaţă a crescut constant, atingând acum circa 20% din piaţa de jucării, produsele destinate bebeluşilor, dar şi produse cu diverse piese electronice încorporate şi produse ce au legătură cu jocurile online“, spune Andreea Cîmpeanu, manager la Diverta.
Un sfert din jucăriile importate de România în 2009 au provenit din China, vânzările de pe piaţa locală totalizând 60 de milioane de euro, cu 20 de milioane de euro sub valoarea din 2008.
Preţul produsului este foarte important în decizia de cumpărare, însă, de cele mai multe ori, primează tendinţele, moda.
Andreea Mihai, director de marketing, Carrefour
50 de euro este, în medie, bugetul anual acordat cumpărării de jucării de către părinţii din centrul şi estul Europei, în timp ce în Occident media este de 200 euro
80 de milioane de euro a fost valoarea maximă atinsă de piaţa jucăriilor în 2008. Anul trecut, piaţa a scăzut cu peste 20%, la 60 milioane euro
