Iată că a venit și ziua multașteptată și românii au putut ieși afară din case fără mască pe figură. O măsură de protecție sanitară oarecum exagerată și probabil ineficientă în spațiul larg, în aer liber. O măsură care putea fi retrasă probabil de mult timp.
Suficient însă cât să se umple televizoarele de doctori fără diplomă, tot felul de impostori și escroci, apostoli ai carantinei totale și severe, toți plini de indignare că românii îndrăznesc să tindă către normalitate, propovăduind apocalipsa.
Una peste alta, s-a întamplat și oamenii pot respira iarăși liberi sub soarele începutului de vară. Cum veștile bune vin împreună, la fel ca și cele rele, se promit noi și noi relaxări, de la 1 iunie, de la 1 august sau de când o mai vrea Dumnezeu și marele nostru conducător.
Sigur, președintele KWI a jucat, spre deliciul analiștilor politici la total offsaid. Când premierul se înfoia și anunța măsuri de relaxare de la 1 iunie sau august, a ieșit Președintele și zdrang: prima măsură de relaxare vine repejor la pachet ambalată în frumoasa conferință de presă de pe 18 mai. Și dacă vom fi cuminți, a mai spus Președintele, mai vin și altele. Domnul Iohannis a vrut, încă o dată, să arate cine este jupânul. Dar nu-i bai, dacă cele anunțate sunt spre binele și starea de normalitate a poporului, trecem cu vederea jocul de glezne.
Starea de spirit a populației s-a schimbat imediat. Oamenii au ieșit pe stradă zâmbitori, rețelele sociale s-au umplut de fotografii cu oameni fără mască, bucurându-se de plimbări în aer liber, terase, sau câte și mai câte. O bucurie absolut firească, o manifestare a normalității.
Un lucru foarte important, pentru că starea de sprit a națiunii determină în mod direct pulsul economiei și al societății în ansamblul său. Un element necesar, dar nu și suficient.
Dar starea de spirit a națiunii singură, nu este suficientă pentru a întoarce criza economică în care suntem afundați de peste un an. Și bucuria de a respira aer curat nu va însemna foarte mult dacă vom avea în continuare masca pusă peste buzunare.
Șomajul este în creștere, mii de firme se închid în fiecare săptămână, iar cele care nu se închid sunt pe pierderi și duc o lipsă cruntă de lichidități, creditele neperformante de la bănci cresc vertiginos, ceea ce conduce la executări silite și alte insolvențe, puterea de cumpărare scade pe măsură ce cresc prețurile și veniturile se plafonează, prețurile la carburant, energie electrică și gaze se umflă ca viteazul din poveste, trăgând după ele și prețurile la produsele de bază.
Suntem pe un rușinos ultim loc în Europa din perspectiva ajutorului guvernamental acordat mediului de afaceri pe perioada pandemiei. Nici măcar firavele măsuri 2 și 3 destinate IMM-urilor nu au ajuns încă la destinatari. Din noiembrie anul trecut. Alte măsuri de sprijin oricum nu mai există. Investițiile publice care ar fi trebuit să pună în mișcare dinozurul economic au fost moarte anul trecut. Și vor fi moarte și în acest an.
O economie se sprijină și crește pe doi piloni mari: investițiile și consumul. Atât investițiile cât și consumul sunt cruciale pentru o economie națională. Nu sunt eficiente una fără cealaltă.
Iar când lipsesc amândouă, căruța se îndreaptă către prăpastie, către dezastru.
Este foarte bine că putem respira liber. Va fi foarte bine și dacă vom putea trăi liber. Dacă vom avea libertatea pe care o aduce prosperitatea și decența. Dacă vom putea munci, iar din muncă noastră să aducem mult dorita decență familiilor noastre.
România se va bucura cu adevărat și atunci va da jos și masca de pe buzunar, nu doar cea de pe gură!