Ştiţi care a fost primul Mercedes, BMW sau Ferrari construit vreodată? Aveţi idee cum arată un Simplex? Dar o râşniţă Peugeot sau un tractor Lamborghini? Toate acestea şi multe altele le puteţi vedea în muzeele automobilului, aflate în inima Europei.
Probabil că unei agenţii de turism i-ar fi foarte greu să vândă un pachet de trei zile la o pensiune de lângă Wolfsburg sau la un hotel de lângă Maranello. Mulţi turişti preferă plajele de la Marea Egee sau apartamentele din Barcelona. Pentru că pare să fie cu mult mai interesant să le poţi spune prietenilor cum te-ai emoţionat în faţa frumoaselor ruine ale Greciei sau a minunilor arhitectonice ale Cataloniei, decât să le împărtăşeşti povestea unei zile petrecute în imensul complex Autostadt al grupului Volkswagen sau cum ai ajuns să afli ce l-a enervat atât de tare pe un producător de tractoare, pe nume Ferruccio Lamborghini, la un bolid Ferrari 250 GT din 1958, de a ajuns să construiască el însuşi maşini mai puternice şi mai uşor de manevrat.
Pentru cei care preferă să folosească maşina timpului ca să desluşească minunile tehnicii, în loc să se uimească de coloanele ştirbite de vreme ale unui templu grec sau de tabloul unei doamne dintr-un muzeu parizian, care te priveşte ciudat, o călătorie în sudul Germaniei sau în nordul Italiei poate fi răsplata unei aşteptări de mulţi ani de zile. Pe o rază de numai câteva sute de kilometri în jurul Elveţiei, mărci prestigioase precum Mercedes, Porsche, BMW, Audi, Ferrari, Lamborghini sau Maserati îşi prezintă înaintaşii în muzeele de la Stuttgart, München, Ingolstadt, Maranello sau Torino. La o distanţă rezonabilă, dar dincolo de graniţa cu Franţa, la Sochaux, se află şi Muzeul Aventurii Peugeot.
Iar dacă arhitectura este cea care vă încântă simţurile, este bine să ştiţi că, cel puţin în cazul mărcilor germane, istoria minunilor tehnice este găzduită de adevărate capodopere futuriste. La Stuttgart, Mercedes şi Porsche au pus la bătaie milioane de euro în acest scop. La München, BMW nu s-a lăsat mai prejos, iar pentru clădirea muzeului din Ingolstadt, Audi a primit mai multe distincţii din partea asociaţiilor de arhitecţi. Francezii şi italienii, cu excepţia celor de la Ferrari, au preferat însă o alură burgheză pentru acest gen de clădiri.
Poveşti nemuritoare
Despre exponatele aflate dincolo de zidurile acestor muzee se pot spune sute de poveşti. Majoritatea, adevărate. Care a fost istoria „săgeţilor argintii“ de la Mercedes, învingătoare în cursele de viteză din anii 1934-1939, cum a trecut Ferdinand Porsche de la „broscuţa“ Volkswagen la primul Porsche 64 sau ce rol a avut o anumită fântână arteziană din Bologna în povestea emblemei puse de fraţii Maserati pe maşinile lor, dar şi informaţii despre preţurile cu care se comercializează, în acest moment, bătrânele modelele aflate în colecţii private sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le aflaţi vizitând aceste muzee.
În majoritatea cazurilor, muzeele automobilului nu sunt doar nişte simple maşini ale timpului care vă transportă în trecut. Spectacolele simfonice, de teatru, operă sau jazz sunt câteva ingrediente de lux pe care le oferă în subsidiar aceste instituţii. Din logistică nu lipsesc nici cafenelele şi restaurantele, unele dintre ele cu preţuri ameţitoare. Totuşi, pentru simpla vizionare a exponatelor, tarifele sunt cuprinse între 7 şi 15 euro.
Dacă muzeul se află lângă uzină, puteţi opta şi pentru un tur al acesteia, dar la un preţ ceva mai mare, de ordinul zecilor de euro; accesul, în acest caz, se face în grupuri, ceea ce poate face ca aşteptarea să se măsoare uneori în zeci de minute.
Cu toate acestea, vizionarea procesului tehnologic prin care ia naştere un Ferrari modern, după ce aţi aflat cum se produceau bolizii care cucereau laurii la Le Mans, poate fi o experienţă cu adevărat memorabilă.
