„Câte bordeie, atâtea obiceie“. Proverbul va caracteriza viitorul mozaic al ofertelor de creditare pentru populaţie. Băncile se vor împărţi în trei categorii, fiecare urmând să lanseze produse după alte reguli.
„Noi nu schimbăm gama de produse după cum bate vântul: folosim norme interne, care sunt aceleaşi pentru toate sucursalele ING Bank din Olanda, Belgia etc. De aceea, nu am schimbat pentru România normele de creditare. Vom introduce produse noi, dar tot pe normele noastre interne“, spune Mişu Negriţoiu, preşedinte ING Bank România. Puţini bancheri români din România îşi permit să se arate, însă, la fel de indiferenţi faţă de deciziile de autorizare ale băncii centrale, care au pus pe jar întreaga piaţă în ultima perioadă. ING este doar o sucursală a băncii olandeze în România şi nu persoană juridică înregistrată în ţara noastră, ca majoritatea celorlalte bănci. Cu date financiare prezentate consolidat la banca mamă din Olanda, normele interne ale ING intră sub supravegherea băncii centrale a Olandei şi nu au nevoie de autorizarea BNR. În aceeaşi situaţie se află şi băncile străine care, după integrare, doar au notificat BNR că vor să desfăşoare aici activităţi financiare. Aceasta este categoria creditorilor care nu sunt obligaţi să se supună reglementărilor BNR. Altă categorie este cea a instituţiile financiare nebancare (IFN) şi a băncilor care nu vor să-şi schimbe sistemul actual de acordare a împrumuturilor. IFN-urile pot folosi normele vechi cu grad de îndatorare de 40% pe venituri dacă nu vor să intre pe normele de creditare noi care trebuie avizate de banca centrală. Cum noile norme sunt extrem de restrictive pentru clienţii cu venituri mici (grosul clientelei creditelor de consum luate direct din magazin), este puţin probabil ca IFN-urile să fie interesate de noile condiţii. Legea le permite să funcţioneze pe vechile norme. „Deocamdată, suntem fericiţi cu ce avem. Lucrăm şi noi la nişte schiţe de norme, dar vom învăţa din experienţa băncilor mai întâi, iar, dacă BNR ne va respinge normele, vom vedea cum este mai bine“, spune Traian Baicu, director general TBI Credit. Majoritatea clienţilor săi sunt persoane care au salariul minim pe economie, dar TBI Credit şi-ar dori să aibă produse care să-i avantajeze şi pe clienţii cu venituri mari.
Cea de-a treia categorie de creditori sunt băncile comerciale care vor să-şi adapteze produsele pe noile condiţii şi se află încă în negocieri cu banca centerală pentru aprobări. Mărul discordiei dintre BNR şi băncile comerciale continuă să îl reprezinte modul în care se stabilesc noile norme de creditare cu avans zero şi grad de îndatorare de până la 70%. Discuţiile interminabile dintre cele două părţi au la bază strategia de risc a fiecărei bănci, cerinţă pe care nu s-a pus un foarte mare accent până acum. Mai exact, băncile înregistrate în statisticele BNR cu un profil de risc ceva mai ridicat nu vor putea promova norme de creditare agresive, cu avans apropiat de zero şi grad de îndatorare mai ridicat pe familie. De regulă, în aceste categorii intră băncile mici, dar care au în spate bănci solide în ţara de origine, motiv pentru care consideră neavenită restricţia pe strategie de risc a băncii centrale.
În plus, băncile austriece, greceşti sau italiene din România trebuie să-şi elaboreze norme interne de creditare, pentru realizarea cărora folosesc modelul din ţara în care se află banca mamă. BNR doreşte însă soluţii specifice pieţei româneşti, fără să genereze o strategie de creditare pentru piaţa locală. În schimb, banca centrală măreşte birocraţia, impunându-şi avizul pentru toate normele interne ale băncilor. BNR încearcă astfel să uniformizeze modul în care acestea îşi structurează oferta de creditare, care ar fi altfel influenţată doar de practica din ţara de origine.
Risc mic, birocraţie mare
«Cred că BNR este mult prea formalizată şi birocratică în aprobarea normelor proprii fiecărei bănci, deoarece sistemul bancar românesc nu are o problemă de fond în privinţa riscului.»
Mişu Negriţoiu, preşedinte ING Bank România
Efectele noilor norme pentru împrumuturi
• Din cauza faptului că banca centrală insistă să facă o corelaţie între evaluarea proprie a riscului fiecărei bănci şi riscul normelor de creditare propuse de acestea, piaţa poate fi influenţată în detrimentul unora şi avantajul altora.
• Băncile din România care aparţin unor grupuri internaţionale mari ajung să fie supravegheate şi supervizate din trei direcţii: de către BNR, de banca mamă şi de banca centrală a ţării din care este banca mamă.
• Creditul ipotecar este poate singurul produs care va fi afectat pozitiv de noile norme, dar pentru cei cu venituri de peste 500 de euro.
• Creditul de consum va avea o mai mare diversitate în timp, iar cardul de credit se va dezvolta din ce în ce mai agresiv, acumulând mai multe servicii ataşate.
• Principiul pe care vrea să îl impună BNR – fiecare client are preţul său (dobânzi mai mici sau mai mari,
în funcţie de riscul clientului) – nu se va aplica deocamdată pentru persoanele fizice.
