România se poate lăuda cu o adevărată tradiţie în explorarea şi exploatarea resurselor naturale. În urmă cu exact o sută de ani, la noi în ţară a fost instalat primul sistem de transport al gazelor naturale prin conducte din Europa, după ce în 1909 s-a realizat prima producţie de gaze naturale. Se întâmpla în 1908, atunci când la Sărmăşel, în Transilvania, se căutau săruri de potasiu. În anul următor, când sonda a ajuns la o adâncime de 160 m, gazul a aruncat apa din puţ la 15 metri înălţime. La adâncimea de 302 m, presiunea gazului a devenit din ce în ce mai puternică, până când a atins 10 atmosfere şi un debit de 900.000 de mc/zi – acesta fiind momentul descoperirii primului zăcământ de gaz metan din România. Până în anul 1913, sonda de la Sărmăşel a avut mai multe perioade în care a erupt liber, dar în urmă cu un secol a fost pus în funcţiune primul sistem de transport prin conducte: Sărmăşel-Turda-Ilioara, conform datelor Romgaz. Patru ani mai târziu, Turda a devenit primul oraş din Europa iluminat cu lămpi de gaz.
15 ani reprezintă perioada în care se vor epuiza rezervele sigure de petrol ale României
Cea mai mare producţie de gaze naturale din România a fost înregistrată în 1986, an în care s-au extras nu mai puţin de 36,2 mld. mc. Anul trecut, cei doi mari producători de gaze din ţara noastră au realizat mai puţin de o treime din producţia-record a României. Romgaz a avut în 2012 o producţie de 5,66 mld. mc, în creştere cu 0,5% faţă de anul precedent. Cel de-al doilea mare operator, OMV Petrom, a extras 5,27 mld. mc, în scădere de la 5,32 mld. mc, cât s-a raportat în 2011. Cele două mari companii asigură 97,5% din producţia naţională de gaze naturale.
În cazul producţiei petroliere din România, istoria este şi mai veche, datând din anul 1857, patru ani mai târziu fiind săpată prima sondă. Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), România se poate lăuda cu prima producţie de petrol din lume.
De la producţii-record la investiţii majore
Cea mai mare producţie de ţiţei rămasă în analele autorităţilor române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparaţie, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obţinut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producţia ţării.
„Zăcămintele de ţiţei şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producţie, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafaţă cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producţie interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“.
Evoluţia tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanţe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forţei de muncă. „În ultimii opt ani, investiţiile noastre numai în sectorul de explorare şi producţie s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.
"Dintre tehnologiile moderne pe care le folosim aș vrea să amintesc seismica 3D, care a fost introdusă pe scara larga în ultimii ani și în urma căreiă am inregistrat descoperirea onshore Totea Deep. Tot in zona onshore am stabilit un record mondial in domeniul forajului la Suplacu de Barcau, unde trei sonde orizontale au fost sapate la o adancime de mai putin de 200 de metri, fapt ce nu ar fi fost posibil in lipsa tehnicilor si tehnologiilor moderne", ne-a spus directorul Petrom.
"In zona offshore am inregistrat un alt succes important, in partea de mare adancime a Marii Negre, o zona anterior neexplorata. Aici am reusit, impreuna cu partenerii nostri de la ExxonMobil, lideri in domeniul forajului offshore la mare adancime, sa sapam cu succes prima sonda offshore de explorare in ape de mare adancime din Romania si am finalizat cu succes cea mai mare campanie de seismică 3D înregistrată în Marea Neagră, acoperind o suprafață de peste 6.000 de kilometri pătraț", a mai precizat Selischi.
OMV Petrom nu este însă singura companie din România care „sapă după bogăţii“ în subsolurile patriei. Recent, Panfora Oil&Gas, firmă deţinută de grupul petrolier MOL, a anunţat că are pregătite nu mai puţin de 38 mil. euro pentru investiţii în perimetrul EX-6 din zona Curtici. Compania este pregătită să înceapă măsurătorile de suprafaţă pe 550 km pătraţi, utilizând cele mai moderne tehnologii, pentru a obţine o hartă 3D a subsolului. „Tehnologiile sunt de ultimă oră, cu un impact minim asupra mediului şi comunităţilor, fiind deja folosite cu succes în zonele urbane, în special în Szeged“, ne-a declarat Gábor Zelei, managing director al Panfora Oil & Gas. Pentru alte două perimetre, EX-1 și EX-5, compania aşteaptă ratificarea acordurilor de concesiune de către Guvern, aşa cum se poate observa din harta ataşată.
În continuare dependenţi de Rusia
Cel mai mare proiect al României din ultimul deceniu în ceea ce priveşte reducerea dependenţei energetice faţă de Rusia „a murit“. Autorităţile spun că acum este momentul pentru a se concentra asupra altor surse, care sunt la îndemnâna României. „Suntem obligaţi să trecem la planul B: accelerarea exploatării perimetrelor din Marea Neagră şi a celor mature onshore, cu noua tehnologie. După calculele mele, din zăcămintele de gaze descoperite în Marea Neagră, estimate la 300 mld. mc, s-ar putea exploata, cu tehnologia actuală circa 60%, astfel că în perioada 2020-2030 ne putem asigura independenţa faţă de gazul din Rusia“, ne-a declarat deputatul Iulian Iancu. El a menţionat că nu a luat în calcul gazele de şist atunci când a afirmat că, din 2020-2030, România ar putea anula importurile de la ruşi.
Consumul de gaze naturale este în scădere de la an la an, în 2012 ajungând la 13,6 mld. mc, aproape un sfert fiind asigurat din import. Pentru a putea observa diferenţa dintre preţurile de import şi cele interne, vă precizăm că, pentru perioada iulie-septembrie 2013, experţii Autorităţii de Reglementare în domeniu au luat în calcul un preţ de 405 dolari/1.000 mc, adică de 128,9 lei/MWh, pentru gazele din import, în timp ce preţul gazelor interne a ajuns, în urma majorării cu 8%, abia la 48,5 lei/MWh.
Revenind la Marea Neagră, anul trecut, OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat că rezultatele sondei Domino-1 permit o estimare iniţială a potenţialului de producţie de gaze de aproximativ 630 mil. picioare cubice pe zi, adică 17,83 mil. mc/zi. Totuşi, cele două companii au procurat recent serviciile platformei de foraj Ocean Endeavor pentru a relua forajul de explorare pe blocul Neptun. Platfoma deţinută de compania Diamond Offshore este semisubmersibilă, proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri și o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri. „Investițiile aferente fazelor de evaluare şi dezvoltare ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, iar asemenea investiții ar avea un impact major în economia românească“, a anunţat Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom.
Recent, OMV Petrom a anunțat că a stabilit un record mondial în domeniul forajului cu coloana de tubaj, în ceea ce priveşte diametrul coloanei de foraj şi adâncimea sonde. Recordul a fost atestat de Odfjell Well Services pentru sonda Totea 4545, care a fost forată cu coloana de 20 inci la o adâncime de 505 metri, în cadrul zăcământului Totea Deep din Oltenia. Este o primă fază din forajul sondei 4545, adâncimea totală estimată fiind de 3.500 metri.
Tehnica de foraj cu coloană de tubaj este folosită în industria minieră şi de extracţie a apei, iar în industria petrolieră a fost introdusă în 2002. OMV Petrom a apelat la această tehnică în 17 proiecte, începând din 2012.
Forajul cu coloană de tubaj are o serie de avantaje printre care reducerea costurilor operaţionale, reducerea timpului de foraj şi a numărului de incidente cauzate de ţevi blocate. Zăcământul Totea Deep a fost identificat în 2011, în urma unui program de explorare seismică 3D. Este situat în sud-vestul României, în Oltenia, şi poate reprezenta cea mai importanta descoperire de gaze onshore din România din ultimii ani. În cadrul zăcământului Totea Deep au fost săpate până în prezent patru sonde, iar producţia acestui zăcământ este de 4.600 barili echivalent petrol/zi, ceea ce reprezintă circa 5% din producţia de gaze a OMV Petrom în România.
10 ani reprezintă perioada în care se vor epuiza rezervele sigure de gaze naturale ale României
