Piața de capital încheie un an agitat, presărat cu o mulțime de probleme internaționale care au adus o volatilitate extremă în mai multe sectoare. Nici Bursa de Valori de la București (BVB) nu a scăpat, fiind lovită și de turbulențele interne, drept pentru care finalul anului este caracterizat de un trend negativ, care poate arunca în zonă negativă principalii indici.

Anul trecut a fost mai  pozitiv pentru bursă decât se anticipa, iar indicii bursieri au încheiat perioada cu creșteri procentuale de două cifre. Pentru 2014, așteptările erau tot pozitive, însă au existat rezerve de la bun început legate de anul electoral. Pe parcurs, au apărut probleme mult mai mari, legate de turbulențele internaționale, în special conflictul Rusia-Ucraina, iar intern am asistat la un „spectacol“ dat de DNA și DIICOT, care a ajuns până la SIF-uri și la anumite persoane din conducere. Desigur, vorbim de o curățenie de care este absolută nevoie și pe piața de capital, astfel încât transformarea BVB într-o piață emergentă să nu fie doar de suprafață.

Primele modificări importante pentru piața de capital sunt cele legislative. Legea nr. 297/2014 schimbă fundamental funcționarea pieței, dar nu s-a ajuns la un acord asupra formei finale a legii. Pe lângă modificările pe care le-a suferit proiectul de lege, patru la număr, acum ar urma să mai fie operată una, iar adoptarea să se facă prin Ordonanță de Urgență, lucru care contravine normelor europene din domeniu. Atât Asociația Brokerilor, cât și Asociația Investitorilor pe Piața de Capital cer ca legea să fie mai amănunțit studiată, iar opiniile tuturor jucătorilor să fie luate în considerare. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, dimpotrivă, din proiectul inițial au dispărut anumite prevederi, cum ar fi cea legată de dispariția pragului de deținere de la SIF-uri. Dispărute fără nicio explicație.

„AIPC reamintește că forma actuală a articolului 240 din Legea pieței de capital a fost menită să oprească abuzurile din anii ‘90 și prima parte a anilor 2000, concretizate în diluări ale acționarilor minoritari realizate de acționari majoritari prin intermediul unor aporturi în natură fără acordarea dreptului de preferință“, arată Laviniu Beze, președintele AIPC. Articolul 240 reduce cvorumul necesar pentru realizarea aporturilor în natură la capitalul social de la 75% până la 66%. Poziția AIPC este susținută și de Asociația Brokerilor, care mai cere și eliminarea prevederii care permite concentrarea acționaritului de la 5% până la 20% în cadrul BVB și Sibex.

Final de an negativ

La SIF-uri, s-a dovedit deja că disiparea acționariatului nu este bună. Lipsa controlului asupra activelor care însumează peste 2,5 miliarde lei pentru cele cinci societăți de investiții financiare a permis unor persoane din conducere să devalizeze portofoliile. Așa cum este cazul la SIF Banat-Crișana, unde Dragoș Bîlteanu împreună cu Najib El Lakis și cu alte persoane au reușit crearea unui prejudiciu de câteva zeci de milioane de dolari prin înstrăinarea de active, fiind acuzați și de manipularea pieței de capital.

Cotația SIF Banat-Crișana (SIF1) consemnează, aproape de finalul anului, o scădere de puțin peste 6% față de ultima cotație din 2013. SIF Moldova (SIF2) se află încă pe plus, cu 5,5%, dar mult sub nivelul de la începutul lunii decembrie, când creșterea era de peste 10%. SIF Transilvania (SIF3) și SIF Muntenia (SIF4) se află aproximativ la același nivel ca la începutul anului, cu diferențe minore, în timp ce SIF Oltenia (SIF5) înregistrează o scădere de peste 15%. Problemele SIF-urilor au trimis și indicele BET-FI în teritoriu negativ, cu un minus de 4,4%, în ciuda faptului că peste 30% din valoarea indicelui este dată de Fondul Proprietatea, care se menține pe plus, cu o creștere de 6,5%. Cotația FP a avut, în ultimele luni, o creștere peste piață, fiind susținută de programele de răscumpărare realizate de management.

Indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, are încă o creștere de 2,75%, dar nivelul de 6.672 de puncte este mult sub maximul din octombrie, de 7.228 puncte. BET, care reflectă bine activitatea generală a bursei, este afectat de situația gravă din Rusia, unde rubla se prăbușește sub presiunea sancțiunilor internaționale și al prețului redus al petrolului, iar capitalul privat iese cât poate de repede din economia condusă de Putin. Și leul nostru simte presiunea, aflându-se pe un trend de depreciere, dar nesemnificativ încă. Investitorii străini se sperie foarte ușor, mai ales cei cu fonduri speculative, și părăsesc rapid regiunile pe care nu le mai consideră stabile. Oricum, investitorii atenți de la BVB ar fi putut găsi companii care să aducă randamente. Atenția presupune însă închiderea unei poziții (vânzarea acțiunilor) atunci când există semnale că se intră pe un trend negativ. Un exemplu bun este chiar OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie de la bursă, care a fost pe plus o bună parte a anului, dar a intrat pe scădere în ultimele luni, coborârea fiind accentuată în ultimele săptămâni pe fondul scăderii prețului la țiței. În prezent, cu doar câteva ședințe înainte de închiderea anului, cotația SNP înregistrează o scădere de aproape 19%, însă a avut și o creștere de câteva procente la maximele de la jumătatea anului. Desigur, aici intervin și așteptările investitorilor legate de dividendele aferente acestui an, care ar putea să fie foarte mici sau să nu existe anul viitor.

Randamente mici la depozite

În timp ce la BVB încă se mai puteau găsi acțiuni care să aducă câștiguri de peste zece procente, celelalte instrumente de investiții se mișcă mult mai greu. Depozitele bancare au randamente reale negative de mai bine de un an; lichiditatea din sistem și deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară au tras și mai jos randamentele depozitelor. Dobânda BNR se situează la 2,75% în prezent, în timp ce rata dobânzii la facilitatea de depozit este de 0,25%. Cum rata inflației este de 1,26% în acest moment, este de așteptat ca dobânda principală a Băncii Națională să se reducă și în viitor. Evident, dobânzile practicate de băncile din sistem se aliniază, ceea ce face ca depozitele să nu mai fie deloc rentabile. Numai că depozitele rămân oricum principala modalitate de economisire, pentru populație și companii, fiind și ușor de utilizat. Fondurile mutuale de investiții au evoluții mult diferite, însă cea mai mare parte a acestora se află pe minus. Cea mai mare scădere o găsim la Omnitrust (fond diversificat flexibil), cu un minus de 12,1% față de sfârșitul anului trecut, în timp ce randamentele cele mai bune le găsim la FDI Carpatica Global (fond diversificat defensiv) cu un plus de 9,4%. Fondurile monetare și cele de obligațiuni sunt toate în zona pozitivă, dar câștigurile sunt doar de câteva procente pentru majoritatea. Erste Bond Flexible în lei are cea mai bună evoluție, cu un plus de 6,2%. Dintre cele monetare, avem o creștere de 5,1% pentru Raiffeisen RON Plus. Fondurile cu investiții în acțiuni nu au reușit să rămână pe profit; doar trei dintre cele 15 fonduri sunt pe plus, cu un maxim de 4,32% la Erste Equity România, urmat îndeaproape de FDI iFond Acțiuni cu 3,29%. Găsim, în schimb, și scăderi de până la 9,2%, cum este cazul Omninvest. Practic, fondurile monetare au rămas o alternativă foarte bună pentru investiții și economisire și anul acesta, iar fondurile sigure (cele monetare sau de obligațiuni) au rămas toate pe teritoriu pozitiv. Cu câștiguri mici, dar foarte puțin riscante.