Cu o rachetă de tenis se pot câştiga meciuri şi în imobiliare

Florin Segărceanu a investit banii câştigaţi din tenis în comerţ, industrie şi imobiliare. Astfel, după 16 ani de afaceri, căpitanul nejucător al echipei naţionale a reuşit să strångă o avere de invidiat. Povestea începe cu mult timp în urmă, pe un teren de tenis al clubului Dinamo. Aici, sub îndrumarea tatălui şi a unchiului său, Florin Segărceanu a făcut primii paşi în lumea tenisului. Îşi aminteşte că, la început, totul părea o joacă. „Tenisul nu e

Florin Segărceanu a investit banii câştigaţi din tenis în comerţ, industrie şi imobiliare. Astfel, după 16 ani de afaceri, căpitanul nejucător al echipei naţionale a reuşit să strångă o avere de invidiat.

Povestea începe cu mult timp în urmă, pe un teren de tenis al clubului Dinamo. Aici, sub îndrumarea tatălui şi a unchiului său, Florin Segărceanu a făcut primii paşi în lumea tenisului. Îşi aminteşte că, la început, totul părea o joacă. „Tenisul nu era perceput aşa de profesionist ca în momentul de faţă, cånd copiii sunt preluaţi şi puşi într-un program foarte strict. Dintr-un anume punct de vedere era mai bine, pentru că puteam să ne trăim copilăria şi pe terenul de tenis, şi în afară“, a spus Segărceanu reporterilor Capital TV.

Prima dată a participat la un turneu la vårsta de 7 ani. La 10 ani a devenit campion naţional la categoria lui de vårstă, performanţă pe care avea să o repete ani de-a råndul. „Lucrurile au devenit serioase la 14 ani, cånd am început pregătirile la loturile naţionale, pregătiri specifice cu cei mai buni jucători din ţară“, îşi aminteşte fostul tenismen. Apoi, au urmat turneele în afara ţării. „Prima deplasare am făcut-o în SUA, pentru a juca într-un circuit nou. Deplasarea, care trebuia să dureze trei luni, am făcut-o cu cinci dolari în buzunar“, povesteşte el. În acele vremuri, în tenis erau bani puţini, cåştigătorul unui turneu de important ajungånd rar să primească peste 50.000 de dolari. Cu toate acestea, Florin Segărceanu a reuşit să cåştige din tenis o jumătate de milion de dolari.

Cu o parte din aceşti bani, în 1991, împreună cu fratele său, a demarat primul business: exportul de produse textile. A încercat atunci şi alte afaceri, care mai de care mai exotice. „Sunt bucuros să spun că am făcut de toate. Am descărcat chiar şi un vagon de portocale la 11 noaptea, în decembrie“, îşi aminteşte Segărceanu. În 1992, împreună cu mai mulţi prieteni, a înfiinţat o fabrică cu mase plastice. „Este o afacere de suflet. Am fost foarte mult implicat, stăteam chiar şi noaptea pe linia de producţie pentru a înţelege ce se întåmplă“, spune el. Deşi businessul merge foarte bine, cea mai profitabilă investiţie a tenismenului este în piaţa imobiliară. Acum opt ani, a construit un mic bloc în Floreasca, iar ofertele pe care le-a primit au depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. „A fost momentul cånd ne-am dat seama că este o oportunitate pe piaţă şi acolo ne-am dezvoltat. În prezent, avem două proiecte: deţinem terenurile şi lucrăm la autorizaţiile de construcţie în zona Arcului de Triumf şi pe Alecu Russo“, detaliază acesta. Ce alte businessuri mai are Florin Segărceanu şi cine sunt partenerii lui de afaceri, aflăm duminică, la Capital Tv.

Subiectele emisiunii

PROFESII ŞI PROFESIONIŞTI
La 7 ani a început să cånte la pian. La 10 ani a intrat în corul şcolii şi, în scurt timp, a devenit solistă. În 1996, a debutat la „Cerbul de Aur“. Acesta este momentul în care a început cariera Paulei Seling, una din cele mai talentate cåntăreţe din Romånia. La nici un an de la debut, a sustinut recitatul din deschiderea concertului Joan Baez. A urmat festivalul de la Mamaia şi lansarea albumelor „Only Love“, „De dragoste“ şi „Mă voi întoarce“. Ce realizări are Paula Seling şi cum vede ea condiţia artistului în Romånia, aflăm la „Profesii şi profesionişti“.

Fabrica de bani
Poliţiştii din Timişoara au fost trimişi la cursuri de balet. Motivul? „Să înveţe toate mişcările de coordonare a traficului şi să fie, în acelaşi timp, prezenţe agreabile în trafic“, au susţinut superiorii. Lăsånd la o parte comicul situaţiei, baletul are o grămadă de avantaje, conştientizate de un număr din ce în ce mai mare de romåni. Astfel, şcolile de balet se bucură, în ultimul timp, de un real succes. Au din ce în ce mai mulţi clienţi, iar profitul este pe măsură. La „Fabrica de bani“ aflăm tot ce trebuie să ştim dacă vrem să ne deschidem o şcoală de balet.