Integrarea in Uniunea Europeana are o importanta miza economica. Cine pierde si cine castiga din aderarea la UE? Care parti din economia romaneasca au sanse sa reziste in dura competitie si care nu? Un studiu realizat de Centrul Roman de Politici Economice a incercat sa raspunda la aceste intrebari delicate. Rezultatele sunt clare. Prima concluzie este aceea ca „dosarul agricol va fi delicat” pentru Romania. Motivul? In primul rand, este vorba despre proportia fortei de munca ocupata in agricultura. Astfel, in Romania acest indicator se situeaza la un nivel incredibil – 37,5%. Sa facem o comparatie cu tarile din centrul si estul Europei: Cehia are 5,7% din populatie ocupata in agricultura; Ungaria – 7,9%; Polonia – 20,5%, iar Bulgaria are 24,3%. Comparativ, acelasi indicator aplicat tarilor din nordul Europei atinge nivelul de 3%, iar pentru tarile din sudul UE ajunge la 9,3%. Ingrijorator este faptul ca in ultimii ani in Romania nivelul fortei de munca ocupata in agricultura a crescut. Fenomenul ar fi trebuit sa fie exact invers. Restructurarile importante din industrie care au avut loc in ultimii ani, la care s-a adaugat absenta crearii de noi locuri de munca, au adus tot mai multa forta de munca in mediul rural. Daca la acest lucru mai adaugam si conditiile precare de lucru din agricultura (mijloace tehnice uzate fizic si moral si o structura a proprietatii foarte faramitata), se poate ajunge cu usurinta la concluzia ca agricultura romaneasca va fi marea problema a integrarii europene. Desigur, solutia ideala ar fi crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, a turismului, a infrastructurii sau a serviciilor.
Studiul arata ca exista riscul sa avem si alti perdanti ai integrarii europene. Pericolul planeaza asupra industriei chimice, sectorului minier si exportatorilor de mobila. In echilibru fragil se gasesc industria textila si cea de incaltaminte. Aceste industrii lucreaza intr-o pondere covarsitoare in lohn, adica prelucreaza materii prime si semifabricate aduse din Vest. De altfel, Romania a fost numita „croitoreasa Europei”. Acest lucru ridica o problema: industria textila romaneasca risca sa ramana in urmatorii ani fara marci de renume international si deci fara piete de desfacere in exterior. Lohnul poate parea astazi o solutie buna pentru asigurarea locurilor de munca. Pe termen lung exista mari riscuri. Marile companii sunt atrase de costul scazut al fortei de munca si, logic, doresc sa pastreze acest nivel. Acest lucru intra insa in contradictie cu ridicarea standardului de viata cerut de integrarea europeana. Asupra sistemului de lucru in lohn planeaza si un alt risc: cel al cresterii costurilor de productie cauzata de marirea tarifelor la utilitati publice. E posibil ca marile firme care lucreaza in lohn in Romania, sa se orienteze catre Ucraina sau Rusia.