Aproape o luna de zile mai este pana la expirarea termenului prevazut pentru finalizarea cadrului necesar functionarii pietei secundare a titlurilor de stat. Pana in 3 iunie, data la care va avea loc reuniunea board-ului Bancii Mondiale pentru discutarea acordului de imprumut cu Romania, BNR va trebui sa aiba finalizat Regulamentul de functionare a unei astfel de piete si aprobat in Consiliul de administratie. Pana acum, doar declaratii de intentie insotite de contacte la nivelul institutiilor ce urmeaza sa fie implicate in tranzactionarea obligatiunilor statului. Surse oficiale din Banca Nationala ne-au declarat ca, in ultimele trei luni, atentia a fost concentrata exclusiv catre negocierile cu Fondul Monetar International.
Potrivit demersurilor care s-au facut pana in prezent, Bursa de Valori se pare ca va fi institutia ce va oferi suportul tehnic pentru tranzactionarea titlurilor. BVB si-a oferit deja serviciile catre Ministerul Finantelor: sistemul de compensare-decontare si partea de Registru. Ramane de vazut daca ele vor fi si acceptate (Banca Nationala a Romaniei agrea, nu demult, ideea infiintarii unei noi piete pentru tranzactiile cu titluri). Pentru ca nu cu mult timp in urma o declaratie a unui oficial al Ministerului Finantelor nu excludea nici cazul in care s-ar putea folosi sistemul de tranzactionare al unei firme particulare, ne-am adresat directorului general al Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, pentru a identifica efectele unei asemea solutii. Farmache considera, in primul rand, ca este un nonsens sa cauti in alta parte ceea ce deja exista, adica softul care sa permita tranzactionarea titlurilor de stat. In al doilea rand, presedintele BVB spune ca Bursa, fiind o institutie nonprofit, nu va viza obtinerea de castiguri din aceste servicii, spre deosebire de o firma privata al carei scop tocmai acesta ar fi. Iar efectele s-ar repercuta asupra costurilor operatiunilor de tranzactionare. Nu se stie, inca, locul efectiv de tranzactionare si nici agentii de intermediere a vanzarilor de titluri de stat. Societatile de Valori Mobiliare inca spera sa aiba acces neingradit la aceste tranzactii. In conditiile in care piata de capital – acum, cand nu este in regres – cel mult stagneaza, tranzactiile cu titluri ar fi ca un balon de oxigen pentru afacerile lor, fiind usor de presupus ca piata secundara a obligatiunilor statului va fi una dintre cele mai lichide. Decizia ii va reveni, in cele din urma, Bancii Nationale a Romaniei.
In sprijinul cui vine o asemenea piata? Al creditorilor statului, persoane fizice, in primul rand. Oricine imprumuta in conditiile actuale statul stie din capul locului ca banii lui raman indisponibili pana la maturitatea emisiunii. Exceptie de la aceasta regula face emisiunea de certificate de trezorerie inca in derulare. Insa, in cazul in care creditorul se hotaraste sa-si retraga banii de la stat inainte de scadenta, suma initial depusa va fi bonificata cu o dobanda anuala de numai 10%, calculata in functie de numarul de zile in care banii au stat la dispozitia Ministerului Finantelor. Existenta unei piete secundare a titlurilor de stat ar fi oferit clientilor Finantelor posibilitatea de a accede la o dobanda superioara, care sa-i confere un castig cel putin apropiat de cel promis de Ministerul Finantelor in momentul subscrierii, raportat, fireste, la numarul de zile in care a fost detinut certificatul.
Efectele functionarii pietei s-ar repercuta favorabil si asupra bugetului statului. In situatia in care tranzactionarea titlurilor devine posibila in orice moment, atractivitatea acestui gen de plasamente sporeste. Iar in conditiile in care pentru Ministerul Finantelor imprumuturile de la populatie si agenti economici au devenit, practic, ratiunea de a exista a statului, functionarea pietei secundare ar trebui sa fie inclusa pe lista de prioritati a obiectivelor „urgent de indeplinit”.
Statul creste dobanzile,
ignorand pericolul inflatiei
Profitand la maximum de criza de incredere in sistemul bancar, ca urmare a intrarii in dificultate a Bancorex si a apelului continuu la necesitatea restructurarii bancilor, Ministerul Finantelor a lansat pe piata prima emisiune de certificate de trezorerie pentru populatie. Succesul a fost incontestabil, chiar din prima zi de vanzare a titlurilor statului. Numai in prima zi a reusit sa atraga de la persoanele fizice 142 miliarde lei. Dobanda extrem de atractiva – 80% pe an, pe termen de trei luni – insotita de declaratii, chiar iresponsabile, menite sa capteze atentia populatiei („In trezoreria statului nu se intampla ce s-a intamplat cu alte banci” sau „Noi vom da o dobanda peste banci si peste CEC”) au adus la bugetul statului sute de miliarde de lei, in doar cateva zile. Constrans sa se opreasca la efectele pe termen scurt, nefiind capabil sa-si acopere deficitul curent, prin decizia de a rapune bancile in „batalia dobanzilor”, Ministerul Finantelor n-a facut altceva decat sa participe la saparea propriei lui gropi. Sarabanda dobanzilor se va regasi, inevitabil, in rata inflatiei, care in ultima instanta isi va scoate coltii impotriva celor care au generat-o. Primii pasi deja au fost facuti: pentru contracararea initiativei Finantelor de a pune mana pe economiile populatiei, bancile, vazandu-si resursele amenintate, s-au prins si ele in hora dobanzilor inalte: Banca Internationala a Religiilor a anuntat acordarea unei dobanzi anuale de 75% pentru contul de depozit, Banca Comerciala „Ion Tiriac” a dat publicitatii intentia de a emite certificate de depozit in lei cu o dobanda de 75% pe an, pe termen de trei luni, Banca Agricola, de asemenea, si-a anuntat disponibilitatea de a acorda acelasi nivel de dobanda pentru depozitele incheiate pe baza de contract.
Ministerul Finantelor si-a declarat intentia de a continua operatiunea de absorbire a economiilor populatiei si, in conditiile in care foamea de bani nu pare sa se potoleasca prea repede, iar bancile comerciale se vor arata la fel de reticente in a imprumuta statul, este de presupus ca dobanzile vor continua trendul crescator, ingreunand tot mai mult activitatea de creditare a bancilor si favorizand astfel perpetuarea existentei unui sistem bancar ce functioneaza in afara regulilor dupa care ar trebui sa fie ghidate. Cu alte cuvinte, activele bancilor vor continua sa se rezume la plasamente pe piata monetara, unde dobanzile nu au nimic in comun cu viata economica. Exemplele de saptamana trecuta demonstreaza ca aceasta tendinta deja persista.
La dobanzi de sub 140%, bancile comerciale au refuzat sa imprumute statul, asa ca cea de a doua emisiune de certificate destinate bancilor si clientilor lor s-a soldat cu esec total, dupa ce, la numai o zi diferenta, Ministerul Finantelor reusise sa incaseze doar jumatate din cat isi propusese (893 miliarde lei, fata de o emisiune totala de 1.800 miliarde lei), desi dobanda acceptata urcase pana la 190,01%.