Teoretic, e bine. Practic, va fi la fel ca în 2011, nu mult mai bine, chiar dacă inflația doboară record după record de scădere. Riscul recesiunii întunecă potențialul de creștere economică
Ultimul raport privind țintirea inflației prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată tendința de consolidare a scăderii inflației, după ce în trimestrul trei aceasta a scăzut „chiar mai mult decât am anticipat și am intrat în banda de variațe“, după cum spune Mugur Isărescu.
Proiecțiile BNR pe 2012 arată că vom asista la noi minime istorice ale inflației în România. „Până în primăvara lui 2012 va urma o cădere a prețurilor de consum. Este posibil chiar ca, în martie 2012, să avem inflație 2% sau chiar mai mică“, precizează Isărescu. Cererea externă și consumul în scădere sunt câteva din motivele care au determinat BNR să revizuiască în jos ținta de inflație pentru 2011, la 3,3%, și la 3% în 2012.
Revirimentul veniturilor disponibile ale populației, urmat de stagnarea acestora, plus rata mare a șomajului și presiunile inflaționiste în scădere de pe plan internațional au stat de asemenea la baza acestor modificări. Teoretic, o inflație joasă antrenează o creștere economică mai înaltă. Va fi sau nu posibilă creșterea economică? Inflația joasă va fi dublată de recesiune?
Dobânzi real pozitive la economii
Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, subliniază că o scădere a inflației se traduce în „mai bine“ în coșul individual de consum al fiecărei familii. „Avem rate de dobânzi mai mici, se stimulează creditarea etc. De obicei, o inflație mică se traduce printr-o creștere economică mai înaltă. Spun de obicei, pentru că o scădere abruptă a inflației, conjugată cu recesiunea, nu e bună“, afirmă Croitoru.
Chiar dacă nu vrea să se alăture analiștilor care au prognozat recesiune economică până la mijlocul anului viitor, Croitoru recunoaște că întreaga lume și-a revizuit în scădere creșterea economică pentru 2012, lucru valabil și la noi. De altfel, Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI pentru România, recunoaște că prognozele lor merg pe o creștere economică de 1,1% pentru 2012 în România, dar poate exista recesiune până la mijlocul anului, corectată ulterior. În contextul unei recesiuni și al anunțatelor înghețări de salarii, este puțin probabil ca minimele istorice ale inflației din trimestrul întâi 2012 să se conjuge cu o creștere sensibilă a puterii de cumpărare.
Ella Kalai, analistul-șef al Alpha Bank, spune că, dacă se vor adeveri previziunile BNR, „un salariu net de 1.000 de lei primit în decembrie 2010 și nemodificat timp de doi ani va valora 968 lei în decembrie 2011 și 940 lei în decembrie 2012“, ceea ce ar presupune, comparativ cu previziunile anterioare, un câștig de 1,25%, respectiv 1,8%, la puterea de cumpărare, ceea ce înseamnă totuși tot reducere de venituri în termeni reali. „O rată mai mică a inflaţiei determină erodarea mai lentă a avuţiei populaţiei şi a puterii de cumpărare a acesteia. Aceleaşi bunuri şi servicii pot fi cumpărate în perioade diferite fără să fie necesare creşteri substanţiale de venituri“, spune Dan Bucșa, economist-șef UniCredit Țiriac Bank.
Deprecieri de curs fără creșteri de preț
Cert este faptul că nici persoanele fizice, nici cele juridice nu mai au bani pentru consum – în cazul populației – sau pentru investiții – în cazul firmelor. Lumea este preocupată doar de plata datoriilor. De aceea, referitor la cum se va simți inflația mică în buzunarele românilor, directorul de investiții de la Eureko, Radu Crăciun, ne-a declarat: „Până acum am trecut prin mai rău, și acum urmează stabilizarea, dar în niciun caz nu va fi mult mai bine“.
Marea problemă pe care o observă Crăciun este legată de dezechilibrul de finanțare care se va crea anul viitor. Cum este de așteptat ca foarte multe dintre băncile-mamă să își închidă liniile de credit în euro către sucursalele din România, BNR ar trebui să găsească surse de contrabalansare a lipsei banilor pentru credite, altfel riscul recesiunii este foarte mare. Este clar că în acest caz ne putem aștepta la o depreciere a leului. Totuși, câtă vreme veniturile rămân stabile și consumul rămâne moderat, eventualele creșteri de costuri de producție, precum și cele generate de deprecierea leului, nu vor putea fi trecute în prețurile finale.
Radu Crăciun, director de investiții Eureko
Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR
1,8% câștigul la puterea de cumpărare a populației în 2012, datorită scăderii inflației de la 3,3% la 3%, potrivit analistului-șef Alpha Bank, Ella Kalai