Călătoriile cu trenul nu mai sunt la modă, spun mulți, privind turistul care optează pentru așa ceva cu scepticism și compătimire pentru că nu are, chipurile, bani de avion. Partea frumoasă este că, dimpotrivă,  în Europa, biletul de tren este foarte popular în rândul turiștilor cu venituri medii și superioare. Să nu uităm de notorietatea și statutul pe care le-a oferit și încă le oferă o călătorie cu celebrul Orient Express, din păcate prea puțin accesibil multora dintre noi.
Garnituri moderne, snacksuri și nelipsita sticlă de apă sunt doar câteva dintre micile atenții oferite de către companiile feroviare turiștilor pe care încearcă din răsputeri să-i fidelizeze. Și le iese, pentru că anul trecut peste 300.000 de turiști (din care peste 1.000 au fost români) au călătorit cu trenul în Europa, folosindu-se de permisul InterRail. Cifra este covârșitor mai mare dacă se iau în calcul și călătorii din trenurile de mare viteză ale continentului, TGV, Eurostar, Thalys, ICE, pentru care se cere, de obicei, rezervarea locului, iar deținătorii permisului intraeuropean trebuie să plătească suplimentar. 
„Recent, am făcut o cercetare şi putem vorbi despre o piaţă mai matură. Vârsta celor care folosesc permisul InterRail a crescut la 30, 40 şi chiar 50 de ani. Tinerii de 18-20 de ani iau Global Pass (permite cinci sau zece zile de călătorie în decursul a zece sau 22 de zile n.red) şi preferă să călătorească oricât de mult pot, între 15 şi 30 de zile, spre deosebire de pasagerii adulţi, care preferă vacanţele de maximum 15 zile“, a precizat pentru Capital Ana Dias e Seixas, directorul de marketing al Eurail Group, deținătorul permisului InterRail.

Flexibilitatea călătoriei cu trenul
Să bați Europa cu trenul la vagonul-cușetă nu este tocmai plăcut pentru seniori, dar este o variantă bună pentru tineri. Însă, să ajungi din țara ta, cu avionul, într-un stat pe care vrei, ulterior, să-l vizitezi de la nord la sud pe calea ferată este cea mai bună opțiune pentru turiști. Este, de altfel, modelul aplicat de nordici, turiști cu bugete superioare celor ale românilor și ale multor europeni.
Dacă un conațional vrea să viziteze, de exemplu, Portugalia, va trebui să-și pună bani deoparte pentru zborurile  din interiorul țării sau pentru a-și închiria mașină.
O estimare indică o sumă de circa 500 de euro pentru cur­se low cost, iar orașele vizitate nu ar fi prea multe. Dacă alege un permis InterRail „one country pass“ (permis pentru o singură țară) va plăti maximum 228 de euro pentru opt zile (nu neapărat consecutive) la clasa întâi (tarifele pentru clasa a doua sunt, în general, cu aproximativ 100 de euro mai mici). Suma este de maximum 196 de euro pentru Turcia, 372 de euro pentru Elveția, Irlanda sau Benelux, 476 de euro pentru Spania sau Italia, respectiv 489 de euro pentru Marea Britanie, Franța sau Germania.
Toate aceste tarife la clasa întâi sunt aproape la jumătate pentru turiștii care optează doar pentru trei sau patru zile de mers cu trenul.
Un mare avantaj al mersului cu trenul este acela că gările sunt foarte bine poziționate, comparativ cu aeroporturile. Fiind exact în centrul orașelor, turiștii preferă să ajungă la primele sau la ultimele ore ale zilei, să se cazeze la hotelurile de lângă gară și să petreacă în orașul cu pricina maximum două zile. Rețeaua de trenuri europene este extrem de dezvoltată, către o nouă destinație turistul având la dispoziție aproximativ trei trenuri pe zi, astfel încât își poate face programul cum vrea, iar dacă pierde unul se poate urca în următorul fără niciun cost suplimentar.

638 euro costă călătoriile zilnice, timp de o lună, în toată Europa. Tariful e pentru clasa a doua, pentru clasa întâi fiind de 977 euro.