"Ce aleg: mașina personală, avionul sau trenul?". Nu de puține ori, Mihai D., angajat într-o multinațională, a renunțat la confortul propriului său autoturism sau la un zbor scurt cu avionul pentru vacanțe prelungite prin Europa, cu trenul. Cel mai mult a plătit în vara anului trecut, circa 500 de euro pentru trei săptămâni, timp în care a călătorit exclusiv cu trenul, la clasa a doua, în toată Europa. „Este simplu. Am intrat pe site-ul CFR Călători, unde există, la rute internaționale, InterRail Global Pass și îți poți face, practic, un abonament. De curând, am călătorit două săptămâni cu 435 de euro. Legăturile prin Europa se fac mult mai rapid decât la noi“, explică el. Mihai D. face parte dintre cei 500.000 de pasageri care au ales călătoriile internaționale cu trenul, adică 1% dintr-un total de aproximativ 50 de milioane de pasageri. Numărul este foarte redus, însă există potențial, mai ales că, în ultimul an, s-a observat o revigorare a acestui segment, susțin reprezentanții CFR Călători. „Veniturile încasate în traficul internaţional reprezintă aproximativ 5,2 %, adică 103,8 milioane de lei, din totalul veniturilor de anul trecut (n.r. – 1,99 miliarde de lei)“, susțin ei. Cu mențiunea că cele mai solicitate destinaţii au fost Budapesta, Viena, Chişinău, München, Berlin, Praga, Bratislava, Zürich, Geneva, Varşovia, Kiev și Moscova. Pentru câteva dintre aceste destinații există chiar conexiuni directe, iar dacă ar fi să se facă o comparație cu prețurile companiilor aeriene, Viena poate fi considerată un chilipir: 39 de euro. De altfel, un tren direct către această destinație a fost reintrodus anul trecut de fostul director al CFR Călători, Ștefan Roșeanu. Conducerea anterioară renunțase la Viena pe motiv că nu genera venituri suficiente care să acopere costurile. Altfel, CFR promovează mai multe destinații europene, prețurile fiind situate între 50 și 500 de euro, în funcție de perioadă și de serviciul pe care îl alege clientul.
Anul trecut, Eurail Group, deținătorul permisului InterRail, a făcut o cercetare pe acest segment, concluzia fiind o oarecare maturizare a pieței. „Vârsta celor care folosesc permisul InterRail a crescut la 30, 40 şi chiar 50 de ani. Tinerii de 18-20 de ani iau Global Pass (n.r. – permite cinci sau zece zile de călătorie în decursul a zece sau 22 de zile) şi preferă să călătorească oricât de mult pot, între 15 şi 30 de zile, spre deosebire de pasagerii adulţi, care preferă vacanţele de maximum 15 zile“, au spus, într-un interviu anterior pentru Capital, reprezentanții Eurail Group. Chiar și așa, potrivit datelor din piață, când vine vorba de călătorii în interes turistic, avionul rămâne pe primul loc pentru o anumită categorie de public, cei cu venituri mai mari și „presați de timp“. Grosso modo, pentru cursele low-cost, o călătorie dus-întors în Europa ajunge și la 500-600 de euro, iar opțiunile privind orașele vizitate sunt mult reduse. În sensul că este necesar un buget separat pentru transportul către alte orașe apropiate destinației principale. De cealaltă parte, turiștii care aleg un permis InterRail „one country pass“ (n.r. – pentru o singură țară) vor plăti cel mult 328 euro, la clasa a doua, pentru destinații în Franța, Germania sau Marea Britanie, de exemplu, și pot alege opt zile dintr-o lună.
Avantaje și dezavantaje
Referindu-se la avantajele călătoriei cu trenul, reprezentanții CFR Călători spun că gările sunt foarte bine poziționate, comparativ cu aeroporturile, cele mai multe fiind construite în centrul orașelor. În plus, rețeaua de trenuri europene este foarte dezvoltată, către o nouă destinație turistul având la dispoziție aproximativ trei trenuri pe zi, multe dintre acestea circulând în regim de TGV-uri (n.r. – trenuri de mare viteză). Există însă și dezavantaje. De pildă, staţionările din punctul de frontieră pentru controlul vamal sau al poliţiei de frontieră determină întârzieri ce nu pot fi recuperate pe parcurs.