Scaderea inflatiei este cel mai ambitios proiect al BNR, dar si obiectivul cu cel mai spinos parcurs. Recentele decizii ale bancii centrale nu fac altceva decat sa intareasca temerile privind deviatiile inflationiste din 2006 si sa extinda incertitudinile spre 2007.
Deciziile de saptamana trecuta ale BNR sunt constante: mergem pe drumul ales in februarie 2006. Dobanda de referinta ramane aceeasi, inflatia pe primele luni ale anului este foarte buna, dar temerile privind deviatiile persista. Legata, in principal, de marirea taxelor la tigari si alcool si de “variabila” preturilor administrate (energie, medicamente, telefonie fixa), evolutia inflatiei ascunde mai multe semne de intrebare. Declaratiile din ultima perioada ale oficialilor BNR nu exclud posibilitatea modificarii calendarului scumpirii preturilor la utilitati. “Modificarea calendarului cresterii preturilor, pentru a se atinge tinta de inflatie in 2006, poate periclita nivelul acesteia in 2007”, este de parere analistul-sef al ABN Amro Bank, Radu Craciun.
Problema este ca nu doar preturile administrate sunt cele care pot periclita procesul de dezinflatie. Ingrijorari suplimentare ceeaza scumpirile la tigari si alcool, cu pondere mare in cosul de consum, in urma majorarii accizelor. Temerile BNR sunt legate, in continuare, de evolutia supradimensionata a cererii.
Oficialii bancii centrale cred ca trebuie pastrata politica monetara restrictiva, dar amintesc si Guvernului ca trebuie sa se achite de partea sa de obligatii: politicile fiscale, de venituri si cele structurale. Executivul ar trebui, astfel, sa fie mai atent la deficitul bugetar, la politica de impozitare si la cresterile salariale. Chiar daca relativ mic, deficitul bugetar de 0,9%, stabilit pentru acest an, poate crea probleme mari in 2007. Deficitului bugetar i se adauga, de la anul, contributia de 1% din PIB pe care Romania trebuie sa o vireze catre UE, in cazul aderarii. In plus, din cauza banilor care vor intra din Uniune in Romania pentru finantarea diverselor proiecte, statul va trebui sa mai aloce aproximativ 0,5% din PIB drept cheltuieli de cofinantare. De la anul, si infrastructura va trebui refacuta. “Toate acestea sunt cheltuieli guvernamentale care pot accentua problemele deficitului de cont curent, cu efect direct asupra inflatiei. In plus, toate aceste cheltuieli vor creste preturile de productie”, apreciaza Florin Catu, economist-sef ING Bank. In acest context, devine evident ca BNR trebuie sa gaseasca solutii pentru temperarea cererii agregate. Noi reglementari administrative pentru stoparea cresterii creditului neguvernamental nu pot avea efect decat pe termen scurt. “O noua majorare a rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale ar fi o masura cu doua taisuri si nu cred ca banca centrala va mai apasa pe aceasta pedala administrativa”, sustine Radu Craciun. Singurul mod prin care se poate controla, pe termen lung, echilibrul dintre cerere si oferta este pretul. Or, in cazul BNR, pretul nu poate fi controlat decat prin dobanda. Amenintarea fondurilor speculative din strainatate a determinat banca centrala sa nu opereze o noua majorare de dobanda. Analistii pietei se asteapta ca, timp de sase luni cel putin, BNR sa nu mai umble in nici un fel la dobanzi. Exista voci care sustin ca, spre sfarsitul anului, dobanda ar putea sa scada. Parerile sunt raman, totusi, impartite, unii considerand ca principala parghie a BNR ramane dobanda si nu este exclus ca aceasta sa fie folosita in ultima instanta. Cu atat mai mult cu cat creditul neguvernamental ar putea incepe de acum sa fie controlat prin dobanda, datorita ponderii semnificative pe care a capatat-o imprumutul in lei in totalul creditelor.
