Hedging. Un nou cuvant a intrat in vocabularul de afaceri romanesc. si incepe sa fie folosit din ce in ce mai des nu in conversatii, ci in activitatea de zi cu zi. Directorii financiari se gandesc cum pot companiile lor sa profite cat mai mult de pe urma fluctuatiilor de curs valutar. V-ati gandit vreodata cum influenteaza capsunarii politica de vanzari a concernului Volkswagen in Romania? Ei bine, de fiecare data cand cei aproximativ patru milioane de romani, cat se estimeaza
Hedging. Un nou cuvant a intrat in vocabularul de afaceri romanesc. si incepe sa fie folosit din ce in ce mai des nu in conversatii, ci in activitatea de zi cu zi. Directorii financiari se gandesc cum pot companiile lor sa profite cat mai mult de pe urma fluctuatiilor de curs valutar.
V-ati gandit vreodata cum influenteaza capsunarii politica de vanzari a concernului Volkswagen in Romania? Ei bine, de fiecare data cand cei aproximativ patru milioane de romani, cat se estimeaza ca muncesc, legal sau ilegal, strainatate, trimit bani in tara, leul se intareste. Iar de fiecare data cand leul se intareste se intampla acelasi lucru. Importatorii isi freaca mainile de bucurie, exportatorii tipa ca au pierderi, iar BNR intervine tarziu, daca lucrurile o iau razna, adica euro si dolarul o iau in jos rau de tot. Sau nu intervine deloc. In primele luni ale anului, cursul euro raportat la leu a pierdut mai bine de o unitate (1.000 de lei vechi). Asa ca fluctuatiile de curs tin cu ochii lipiti de cotatii toti directorii financiari din companiile care importa produse. Acestia recurg, de multe ori, la acumulari de stocuri sau fac “jonglerii” contabile, fie pentru a profita de diferenta de curs favorabila, fie pentru e evita evolutiile nefavorabile ale acestuia. Atata timp cat importi in valuta, iar cursul acesteia scade, poti sa vinzi mai scump, in lei, avand un castig suplimentar in afara de cel din adaos, planificat. Fiecare incearca sa profite cat poate mai de mult.
“Roche nu lucreaza in euro, ci in franci elvetieni. Diferenta nu e mare, avand in vedere ca cele doua monede variaza in acelasi ritm. In afara de hedgingul (speculatie pe curs – n.r.) care se face la nivel local, la sediul central al companiei de la Basel exista un compartiment specializat, care opereaza hedging la nivel general, pentru ceea ce a ramas descoperit”, explica Teodor Lucuta, director financiar al Roche Romania, unul dintre principalii importatori de medicamente.
O modalitate de speculare a scaderii valutei in raport cu euro poate fi si acumularea controlata de stocuri de marfa achizitionata la un pret mai mic, pentru a fi vanduta chiar si in perioadele in care valuta revine la cotatia anterioara sau se situeaza peste acest nivel. Operatia implica insa un risc si presupune ajustari de preturi in lei, lucru nu intotdeauna receptat favorabil de clienti. “Roche Romania nu lucreaza cu stocuri, evitand astfel costurile de stocare, precum si blocajul de TVA. In plus, cat timp preturile produselor noastre sunt fixate la nivel de minister si se modifica greu si rar, politica de stocuri nu ne ajuta”, mai spune Lucuta.
Exista si o categorie de importatori care, chiar daca ar dori sa speculeze evolutia cursului printr-o politica de stocuri, nu au cum. De exemplu, importatorii de produse perisabile, cum ar fi unele produse alimentare, nu-si permit sa faca stocuri atunci cand cursul este in scadere. Asa ca speculeaza “din cifre”. Ei trebuie sa “simta” piata valutara si sa se miste foarte rapid, cumparand valuta la cel mai bun curs posibil.
“Incerc sa prind zilele bune. Cum termenul de plata este de minimum 30 de zile de la data vamuirii, incerc sa “prind” un curs bun cand platesc furnizorul extern. Pe de alta parte, licitez in fiecare zi pentru dolari, si in momentul cand cursul coboara, investesc cat mai multi lei, uneori fiind obligata chiar sa aman furnizorii interni”, arata Mariana Petre, contabil-sef la societatea Distrifruct, care importa, in dolari, banane si alte fructe tropicale. Firma a avut anul trecut o cifra de afaceri de 25 milioane de dolari.
Altii, s-au “integrat” de mult in Europa si gandesc totul in valuta. “Gandim de trei ani in euro. Toate costurile, inclusiv salariale, sunt calculate in moneda europeana, fapt care ne pune la adapost de fluctuatiile cursului. Daca exista o tendinta de scadere a euro, platim in avans. Dar aceste situatii sunt rare, pentru ca ne dau peste cap circuitul banilor”, arata Sorin Minea, directorul Angst, societate care importa carne de porc din Uniunea Europeana.
Fie ca speculeaza “pe stoc” sau “din contabilitate”, companiile romanesti arata ca au invatat cat de important e hedgingul. Bineinteles, cei care au implementat prima data modelul sunt tot multinationalele. “Ca pentru orice importator, mai ales in conditiile in care compania nu poate influenta preturile de vanzare ale produselor, previziunile de curs valutar sunt esentiale, iar protectia asupra acestui risc are un rol extrem de important. De aceea, hedgingul se efectueaza la nivel de corporatie”, spune Teodor Lucuta de la Roche Romania.
Importatorii par, asadar, din ce in ce mai pregatiti sa profite de diferentele de curs.
Dar, intr-o economie bazata pe consum, cum e cea romaneasca, reversul monedei cu care castiga importatorii sunt pierderile exportatorilor. Potrivit lui Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), pierderile de anul trecut ale acestora s-au ridicat la patru miliarde de euro (RON). Fata de 2004, aceleasi date ale ANEIR arata o majorare a valorii importurilor cu sase miliarde de euro fata de un avans al exporturilor cu numai trei miliarde. Ceea ce a dus, anul trecut, la acumularea unui deficit comercial de zece miliarde de euro, “cat tot exportul tarii de acum cinci ani, adica echivalentul a circa 15% din PIB”, estimeaza Ionescu.
Incerc sa sa prind un curs bun cand platesc furnizorul extern. Licitez pentru dolari, si in momentul cand cursul coboara, investesc cat mai multi lei, uneori aman furnizorii interni.
Mariana Petre,
Distrifruct
6 miliarde de euro
Cu atat a crescut, anul trecut, valoarea importurilor, in timp ce exporturile au crescut doar cu jumatate din aceasta suma.
O economie de consum
• Anul trecut, exportatorii au calculat pierderi de patru miliarde de euro, deficitul comercial avansand pana dincolo de zece miliarde de euro, potrivit ANEIR, care citeaza statisticile BNR. Valoarea exporturilor s-a majorat cu trei miliarde de euro, in timp ce importurile au crescut cu o valoare dubla.
• Principalul motiv au fost fluctuatiile cursului, leul avand o perioada de apreciere extrem de accentuata, favorabila importatorilor. Fenomenul se repeta in 2006, atat din cauza banilor intrati in tara cat si pe fondul, mult mai redus, al intrarii de capital speculativ.
• In aceste conditii, importatorii au invatat sa urmareasca fluctuatiile leului in raport cu valutele si sa speculeze pe marginea acestora fie prin politici de acumulare de stocuri, fie “jucandu-se” cu cifrele contabile si termenele de plata.