Singură împotriva tuturor. Aşa poate fi caracterizată Grecia la ora actuală, care trebuie să facă faţă atât dificultăţilor economice cât şi atitudinii negative ale ţărilor "colege" din zona euro, cum ar fi Germania. Spyros Papanicolaou, şeful Organismului de Gestionare a Datoriei, spune că Grecia îşi poate rezolva singură problemele, întrucât este o ţară europeană, cu un nivel ridicat de trai şi care nu poate fi comparată cu o ţară din America Latină. Cu toate ac
Singură împotriva tuturor. Aşa poate fi caracterizată Grecia la ora actuală, care trebuie să facă faţă atât dificultăţilor economice cât şi atitudinii negative ale ţărilor „colege” din zona euro, cum ar fi Germania.
Spyros Papanicolaou, şeful Organismului de Gestionare a Datoriei, spune că Grecia îşi poate rezolva singură problemele, întrucât este o ţară europeană, cu un nivel ridicat de trai şi care nu poate fi comparată cu o ţară din America Latină.
Din momentul în care datoria Greciei a început să-i îngrijoreze pe europeni au apărut tot felul de informaţii legate de această datorie. În primul rând, se ştie că valoarea ei este de 300 de miliarde de euro, echivalentul a 125% din Produsul Intern Brut. Apoi se ştie faptul că toată această datorie a fost acumulată în urma emisiunii de bonduri. Ce nu se ştie, este cine a cumpărat aceste bonduri?
Japonia versus Grecia
Prezent la Bucureşti în cursul săptămânii trecute, unul dintre economiştii şefi ai Saxo Bank a încercat o comparaţie între situaţia Greciei şi cea a Japoniei. Christian Blaabjerg a declarat în cadrul unei dezbateri că deşi Japonia are o pondere în PIB a datoriei publice mult mai mare decât Grecia, totuşi situaţia acesteia nu ridică atât de mari probleme, întrucât datoria Japoniei, care se ridică undeva la nivelul de 220% din PIB, este internă.
În plus, economia Japoniei este mult mai solidă, chiar dacă nivelul datoriei este atât de mare.
Datorii pentru a plăti datoria
Întrebat cine sunt cei care au putut să cumpere bonduri în valoare atît de mare, Christian Blaabjerg a declarat pentru capital.ro că în mod sigur nu este vorba despre bănci greceşti ci, cel mai probabil, de bănci internaţionale, care le-au dat mai departe unor Hedge Funds sau unor fonduri de pensii. Important este, spune Blaabjerg, cum va putea Grecia să scape de această datorie.
Aici este deja o altă problemă. Dat fiind faptul că nu poate realiza niciun împrumut, Grecia a decis la finalul săptămânii trecute să emită o serie de obligaţiuni, prin care să poată atrage 5 miliarde de euro. Mai mult, conform unei analize realizate de Wall Street Journal, Grecia va împrumuta anul acesta din piaţă nu mai puţin de 54 de miliarde de euro.