Taximetriștii, de multe ori obișnuiți să stabilească singuri tariful pentru curse în funcție de „fața“ clientului sau de distanța parcursă, își văd afacerile amenințate de aplicația Uber. Prin urmare, au pornit un adevărat război împotriva șoferilor care folosesc platforma de ridesharing. Dintre argumentele pe care le folosesc, câteva sunt întemeiate.
Șoferii de taxi sunt nemulțumiți mai ales de prețurile mici practicate de șoferii aplicației Uber. Le este greu să mai ceară, fără aparat de taxare pornit, prețuri între 25 și 50 de lei pentru o cursă din zona Universitate spre cartiere din apropiere. Lăsând la o parte antipatia pe care mulți dintre noi o au față de aceste practici incorecte, trebuie însă recunoscut că șoferii de la Uber au de plătit mai puțini bani la stat și reușesc să evite o bună parte din birocrația din România. Pe de altă parte, la ei totul este fiscalizat, în timp ce mulți taximetriști nu emit bon fiscal.
După ultimul protest al taximetriștilor, nemultumiți de „concurența neloială“ am adresat, prin Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România, zece întrebări simple pentru șoferii care practică taximetria. Prima curiozitate a fost de ce refuză cursele scurte sau la anumite locuri. Dacă nu ți s-a trântit ușa în nas, treci la nivelul următor – asculți tot ce vorbesc la telefon cu soții, colegi sau amante. Astfel, am întrebat taximetriștii care ar putea fi explicația unui asemenea obicei? Următoarele întrebări pentru taximetriști au fost ce fac cu ceilalți șoferi care sunt nesimtiți în trafic, de ce conduc după alte reguli rutiere, ce fac cu șoferii care au „maimuțe“ (n.r. echipament care modifică suma afișată de aparatul de taxat), ce fac cu taximetriștii care nu dau bon, de ce suntem înjurați de șoferii de taxi că nu le dăm ceva în plus decât cursa și de ce trebuie să negociem tariful cu ei în loc să mergem pe un aparat corect. Chiar dacă am avut o listă mult mai lungă, ne-am limitat la încă vreo două cu privire la ținuta unor taximetriști și la respectarea regulilor de igienă.
Reprezentanții taximetriștilor recunosc derapajele
După ce am trimis solicitarea taximetriștilor, președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, a precizat că nu are răspunsuri și că ceea ce am întrebat este „foarte corect“. Am insistat și, în afară de COTAR, a răspuns doar o singură firmă de taxi: Auto Cobălcescu. Oficialii acesteia ne-au precizat că sunt intransingenți cu orice abatere de la normele deontologice legate de activitatea de taximetrie, sancționând disciplinar până la desfacerea contractului de muncă orice abatere din cele enumerate de noi. „Din păcate, atât timp cât nu există o modalitate de control centralizată, prin cazierul profesional, taximetriștii migrează în voie de la o firmă la alta și continuă să-și manifeste „apucăturile“ o nouă perioadă de timp, creând impresia că exista o uniformitate în gravitatea incidentelor în cazul tuturor firmelor de taxi. Considerăm că funcționare eficientă a cazierului profesional va conduce la eliminarea din activitate a indivizilor ce aduc grave prejudicii prin comportament, atât meseriei de taximetrist cât și firmelor pe care le reprezintă“, a explicat conducerea Auto Cobălcescu.
Cum se schimbă taximetriștii
Deși este de acord că unii taximetriști din România au obiceiuri nesănătoase și nu dau dovadă de bună creștere, președintele COTAR crede că nu este corect ca această anatemă să pice pe întreaga profesie. Astfel, el consideră că actuala legislație nu este bună, iar companiile serioase au puține instrumente pentru a impune o conduită adecvată pentru toți șoferii de taxi. Prin urmare, solicită o nouă lege care să reglementeze cum trebuie profesia și să poată combate concurența neloială.
„Toate cele enumerate le cunoaștem și le avem în vedere de foarte mult timp, singura soluție pentru reglementarea acestei activități este modificarea HCGMB178/2008, care reglementează activitatea de taximetrie pe raza Municipiului București. În septembrie 2016, după o discuție cu noul primar general s-a hotărât modificarea regulamentului, s-a stabilit ca noi să trimitem propuneri și Direcția de Transport din cadrul PMB să vină cu un document către CGMB. (…). Nu s-a făcut nimic, în februarie 2017 am avut o nouă întâlnire cu primarul general, l-am informat din nou de problemele actuale, referitor la modificare regulament, a dat Direcției de Transport din cadrul PMB un termen final 25 martie 2017“, ne-a răspuns Ștefănescu. Președintele COTAR crede că nervozitatea taximetriștilor pornește și de la concurența neloială care li se face de către cei care colaborează cu UBER și fac o taximetrie mascată, „neautorizată de către nimeni“. „Diferența între aplicația UBER și noi este că în momentul când dumneavoastră faceți o sesizare la ei, în secunda următoare l-a scos din aplicație. La noi când faceți o sesizare trebuie respectat Codul Muncii, făcută acea cercetare disciplinară de fiecare dată, urmând ca într-un final să poți desface contractul de muncă. Nici atunci nefiind sigur că angajatul nu va câștiga în instanță“, arată Vasile Ștefănescu.
Printre măsurile propuse de COTAR se află și ca după 3-4 sesizări de către clienți în intervalul de un an, privind conduita, limbajul, ținuta taximetristului, să fie suspendat atestatul acestuia, iar la următoarea abatere să fie anulat. „Codul Muncii nu ne permite să desfacem contracte de muncă fără să respectăm anumite proceduri, tocmai de aceea și regulamentul trebuie să țină cont de acesta, dar coroborate vor aplica sancțiunea corectă pentru abaterea săvârșită de conducătorul auto, fie el angajat sau PFA“ a mai spus președintele COTAR.
Ce este și cum arată afacerea Uber
Devenit „dușmanul“ taximetriștilor, Uber a ajuns la 250.000 de utilizatori în Capitală, Cluj, Brașov și Timișoara. Iar asta s-a întâmplat destul de repede, Uber intrând în România în februarie 2015. Este drept, și pe plan mondial serviciul a înregistrat o creștere fenomenală, fiind prezent în peste 450 de orașe din peste 75 de țări. Practic, „aplicația pune în legătură oameni care vor sa ajunga din punctul A în punctul B cu cei care vor să își împartă mașina contra cost – dacă respectă anumite condiții precum cazier auto și judiciar curate, o mașina bine întreținută, permis de cel puțin un an, inspecții la zi și posibilitatea de a colabora cu Uber printr-o entitate fiscală“, explică reprezentanții Uber. Prin urmare, serviciile companiei ar fi 100% fiscalizate, deoarece „mii de şoferi parteneri Uber din România sunt înregistraţi ca PFA sau SRL şi plătesc taxe pentru veniturile generate prin intermediul platformei. La rândul său, compania are o subsidiară înregistrată în România, angajează o echipă locală și plătește taxe la bugetul de stat conform legii“. Compania mai susține că între 75% şi 80% din suma încasată de un şofer partener pentru o călătorie îi revine acestuia, iar pasagerii primesc o factură fiscală după fiecare cursă, care poate fi descărcată din contul lor.
Sfârșitul cursei
O nouă lege a taximetriei, care ar putea să reglementeze și serviciile de ridesharing, a devenit o prioritate. În mod normal, toți cei care sunt prezenți pe o piață trebuie să joace după aceleași reguli. Marea problemă a actualei legislații este că avem prea multe prevederi, iar birocrația a devenit un calvar pentru taximetriștii onești. Norme mai puține, dar clare, ar fi de bun-augur și pentru clienți, și pentru șoferi. Astfel, toți cei din piață s-ar lupta să asigure cele mai bune condiții și cel mai bun tarif, iar șoferii, de taxi și nu numai, ar fi obligați să respecte doar câteva reguli prin care să fie garantate confortul și siguranța pasagerilor. Deocamdată, confortul, de orice fel, este asigurat doar de serviciul Uber, iar la capitolul siguranță nimeni nu punctează decisiv.