Culiţă Tărâţă, primul la subvenţiile UE

Zece firme autohtone se bat pentru fonduri de 15,5 milioane de euro, de la bugetul comunitar şi cel naţional. Primul pe lista solicitanţilor de subvenţii europene pentru agricultură este Culiţă Tărâţă, concesionarul Insulei Mari a Brăilei. El este urmat de Ioan Niculae, Adrian Porumboiu şi Angela Toncescu. Cozile de la centrele teritoriale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) s-au terminat la mijlocul verii. Data-limită pentru depunerea cererilo

Zece firme autohtone se bat pentru fonduri de 15,5 milioane de euro, de la bugetul comunitar şi cel naţional. Primul pe lista solicitanţilor de subvenţii europene pentru agricultură este Culiţă Tărâţă, concesionarul Insulei Mari a Brăilei. El este urmat de Ioan Niculae, Adrian Porumboiu şi Angela Toncescu.

Cozile de la centrele teritoriale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) s-au terminat la mijlocul verii. Data-limită pentru depunerea cererilor pentru acordarea subvenţiilor în agricultură a expirat la 25 iunie. Miza au fost cei aproximativ 50 de euro la hectar, bani de la bugetul UE, la care se adaugă 30 de euro la hectar, de la bugetul de stat. În total, pentru obţinerea acestei subvenţii au fost depuse peste 1,2 milioane de solicitări.

Cine vor fi însă principalii beneficiari? Conform datelor înregistrate la APIA, pe primul loc se situează firma TCE 3 Brazi SRL, din judeţul Brăila, deţinută de Culiţă Tărâţă (90%) şi Elvira Tărâţă (10%). Fost deputat din partea PDSR, în perioada 2000-2004, Culiţă Tărâţă a fost cercetat de DNA într-un dosar privind arendarea unor terenuri din Insula Mare a Brăilei, prin intermediul aceleiaşi firme care astăzi solicită bani europeni. „Din păcate, banii de la UE vor veni abia la sfârşitul anului, foarte târziu pentru agricultori. Iar sumele sunt foarte mici, în comparaţie cu cele pe care le primesc fermierii francezi şi germani – între 375 şi 410 de euro/ha sau cei polonezi – 180-190 de euro/ha. În schimb, România, unde încă se mai ară cu calul şi a cărei agricultură este cu 50 de ani în urma celei din Vest, primeşte doar 50 de euro/ha, fiindcă atât s-au priceput să negocieze aşa-zişii negociatori cu UE“, declară Culiţă Tărâţă pentru Capital.

Pe locul al doilea se situează Comcereal SA Vaslui, care a cerut subvenţii pentru 25.749 de hectare de teren. Acţionarul majoritar (84%) este Racova SA, societate ai cărei principali acţionari sunt omul de afaceri Adrian Porumboiu (31,4%) şi Corneliu Porumboiu (30%), cunoscutul regizor şi scenarist, deţinător al premiului „Camera d’Or“ la festivalul de la Cannes. Fost economist la ICSAAP Vasului, ulterior arbitru de fotbal, Adrian Porumboiu este patronul echipei FC Vaslui. Acesta a fost acuzat de presă că ar fi acaparat, sub guvernarea PSD, suprafeţe întinse de teren. Comcereal a beneficiat în trecut de fonduri SAPARD de un milion de euro, pentru modernizarea unei ferme din comuna Olteneşti. Adrian Porumboiu este şi el nemulţumit de nivelul subvenţiilor de la bugetul UE. „Avem cea mai mică alocaţie. De exemplu, Ungaria primeşte 150 de euro/ha. Ministerul Agriculturii a trimis la Bruxelles date false despre producţii-record ca pe vremea lui Ceauşescu. Iar acum banii sosesc cu întârzire, pentru că nu am fost capabili să punem la punct nişte agenţii de plăţi. Agricultura românească ar putea să devină o forţă dacă din nouă milioane de hectare de teren arabil, s-ar lucra mai mult de jumătate, cât se lucrează astăzi. Iar dacă am utiliza cum trebuie fondurile UE, nu ar mai pleca căpşunarii în străinătate, ci ar munci pământul acasă“, spune el.

Cea de-a treia poziţie este ocupată de Agrocereal Carani SRL, din judeţul Timiş. Aceasta are un acţionariat complicat. În final, proprietarii firmelor interpuse în această schemă sunt Heyl Alfred Johann, cetăţean german, Rozalia Bogdan, din judeţul Timiş şi Aton Gmbh, Germania. În hăţişul de companii intervin şi Drei-Auhlen-Saara Gmbh din Germania şi General Group Agrimec SRL (acţionar unic este Rozalia Bogdan), cea de-a doua firmă fiind şi ea una din beneficiarele fondurilor SAPARD, cu un grant în valoare de peste 600.000 de euro.

InterAgro SA, judeţul Teleorman, va fi al patrulea mare beneficiar al subvenţiilor. Proprietar este controversatul om de afaceri Ioan Niculae (90%), a cărui avere a fost estimată de Capital la 600-700 de milioane de euro în 2005. Acesta deţine acţiuni şi la compania Asirom. InterAgro a accesat fonduri SAPARD şi a obţinut o finanţare de peste 620.000 de euro pentru modernizarea unei fabrici de produse lactate. O bună cunoştinţă a lui Niculae este Angela Toncescu, fost director general al Asirom şi actual preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Aceasta deţine acţiuni la Intercereal SA Movila Ialomiţa, unde Asirom are o participaţie de 99,9%. Cum poate preşedintele CSA să deţină acţiuni la o companie de asigurări pe care ar trebui să o „supravegheze“? De ce în declaraţia de avere a Angelei Toncescu, de pe site-ul CSA, nu figurează şi acţiunile la Intercereal SA? Angela Toncescu nu a putut fi contactată până la închiderea ediţiei, pentru a răspunde la aceste întrebări. La fel şi Ioan Niculae. Şi compania la care este acţionar preşedintele CSA a obţinut finanţare SAPARD în valoare totală de circa 300.000 de euro pentru achiziţionarea de utilaje.

Tot la capitolul mari investitori şi beneficiari intră şi Maria Trading SRL, din judeţul Giurgiu. Asociaţii sunt Sarkis Elias Sarkis, Jihad Ibrahim El Khalil şi alţi cetăţeni libanezi. Firma a beneficiat anul trecut de finanţare SAPARD pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole noi, valoarea eligibilă a proiectului fiind de 1,7 milioane de lei. Terenurile primilor zece proprietari de terenuri agricole din topul beneficiarilor însumează 194.186 de hectare. Corespunzător suprafeţei aferente, UE ar trebui să aloce 9,7 milioane de euro firmelor din „top 10“, iar de la bugetul de stat 5,8 milioane de euro. Astfel, primilor agricultori ai ţării le vor reveni în total 15,5 milioane de euro.

Cu clauza deasupra capului

România este ameninţată de către Comisia Europeană cu activarea clauzei de salvgardare pe agricultură. La începutul lunii decembrie, Bruxelles va anunţa dacă ne va tăia sau nu 25% din cele 440 de milioane de euro, bani alocaţi prin intermediul schemei de plăţi directe. Este vorba de 112 milioane de euro, bani care nu se vor mai plăti de la bugetul UE, ci de la cel naţional, agricultorii urmând să primească suma integral. De ce s-a ajuns în acest punct critic? Fiindcă după ce au fost aprobate documentele prin care suprafaţa declarată eligibilă, pentru acordarea plăţilor directe la hectar de la bugetul UE, a fost stabilită la 8.716.370 de hectare, acum datele s-au modificat. La APIA s-au depus cereri pentru o suprafaţă de teren de 9.812.092 hectare, adică cu peste un milion de hectare în plus. În bani, diferenţa este de aproximativ 55 de milioane de euro. Vina este dată de către autorităţile de la Bucureşti pe Sistemul Integrat de Autorizare şi Control (IACS) şi pe fărâmiţarea terenurilor.

Culiţă Tărâţă, patronul SC TCE 3 Brazi

4,45 milioane de euro reprezintă valoarea totală a subvenţiilor pe care le va primi firma acestuia, din care 1,7 milioane de euro de la bugetul de stat.

 

Ioan Niculae, patronul InterAgro

1,8 milioane de euro reprezintă valoarea totală a subvenţiilor pe care le va primi firma acestuia, din care 664.000 de euro de la bugetul de stat.

 

Angela Toncescu, acţionar Intercereal SA Movila

900.000 de euro este valoarea subvenţiilor pe care le va primi Intercereal, din care 337.000 de euro de la bugetul de stat. Asirom deţine 99,9% din acţiunile firmei.

«Avem cea mai mică alocaţie. De exemplu, Ungaria primeşte 150 de euro/ha.»
Adrian Porumboiu, acţionar Comcereal SA Vaslui