Tematica din această vară este „FANTEZIE”. Acest eveniment este, în esența sa, un spațiu efervescent de creație în care artiști din toate colțurile țării pot propune evenimente originale adaptate la caracteristicile spațiilor neconvenționale pe care orașul le oferă.
Viceprimarul din Techirghiol, Florin Zisu, le mulțumește membrilor echipei de la festival pentru inițiativă: „Haideți să dăm praful la o parte de pe obiectivele pe care le avem aici, în oraș. Haideți să le punem în valoare.
Noi, la administrația locală, avem de gând să facem tot ce ne este în putință, discutăm cu cei care dețin unele obiective pentru a începe un proces de renovare. Este foarte important să rămână ceva pentru viitoarele generații, este un loc cu tradiție, un loc cu valoare”.
Jean Constantin. In memoriam
Anul trecut a fost inaugurat aici Teatrul de Vară „Jean Constantin”, ce poartă numele celebrului actor ce s-a născut și și-a trăit copilăria în Techirghiol, un loc unde se întâmplă numeroase evenimente culturale pentru cetățeni și vizitatori. După o perioadă de doi ani de reabilitare, Teatru de Vară din Techirghiol reprezintă acum unul dintre cele mai importante centre cultural, un loc ce găzduiește numeroase evenimente culturale.
„Istoria recentă a Techirghiolului este strâns legată de numele marelui actor, este unul dintre principalele simboluri ale orașului, iar administrația nu a dorit ca istoria să se piardă și tocmai de aceea au ales să-l modernizeze”, spune Sebastian Ionescu, un arhitect constănțean, pasionat de povești și patrimoniu cultural.
Peste drum de acest obiectiv se află Vila Minerva despre care Mara Catargiu, colega lui Sebastian, spune că: „reprezintă un model de arhitectură ce urmăresc istoria Techirghiolului, apare apare în foarte multe fotografii de epocă. Este construită într-un stil neoromânesc,iar în același timp îmbină tradiția brâncovenească cu modernismul pe partea litorală a Dobrogei”.
Pe malul Techirghiolului, pe malul istoriei
La doar câteva minute de mers pe jos este pontonul „Ancora”, de pe malul Lacului Techirghiol, unde se poate observa ghiolul devenit roz-verde de pe urma unor alge primitive.
Lacul este un loc bine cunoscut în țara noastră pentru nămolul specific bălții, un tratament în sine pentru diverse afecțiuni, de la cele fizice, la cele mentale. Din punct de vedere istoric, Sebastian Ionescu spune că „pe malul lacului a existat cândva o cetate romană, însă nu s-a reușit să fie identificată până acum”.
Puțin mai sus de mal, cu spatele la mal și cu fața la oraș stă statuia lui Tekir, legendarul erou care ar fi pus bazele stațiunii balneare și a întregului oraș. Istoria și povestea sa este una inedită și a fost povestită de către Mara Catargiu astfel: „Tekir a fost ciobanul care a dat numele localității, iar sursele științifice și istorice credibile specifică faptul că era un bătrân olog și orb care s-a apropiat de baltă urmărind drumul indicat de măgărușul care-l însoțea. Intrat în apă, Tekir a început din nou să vadă și să meargă. S-a decis apoi să se stabilească în acest loc și să întemeieze o așezare”.
Din celălalt colț de țară, la Techirghiol
Mai spre centrul orașului se află ansamblul religios format din Mănăstirea „Sfânta Maria”, o clădire impozantă, un lăcaș ce a trecut, de asemenea, printr-un proces de reabilitare, iar acum curtea a fost ornamentată cu mozaic, pe modelul bizantin. În spate se află Biserica de lemn, un obiectiv cu o poveste interesantă, căci se află în Techirghiol, însă aceasta provine tocmai din Mureș, din celălalt colț de Românie.
Inițial, acest edificiu a fost construit în satul Maioreşti, Mureş, însă în anul 1934, acesta a fost strămutată la ordinul Regelui Carol al II-lea în localitatea Pelişor. După Cel de-al Doilea Război Mondial și venirea la putere a comuniștilor, patriarhul Justinian decide să aducă, în 1951, această bisericuță de lemn la Techirghiol.
Aceasta existentă şi în prezent, alături de un schit de maici şi făcând din sanatoriul înființat în 1928 de către Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, o anexă a schitului.
„Speranța” din Techirghiol
În spatele primăriei din Techirghiol se află Sanatoriul „Speranța”, construit încă din 1923 chiar în centrul stațiunii de la malul mării, iar întreaga fațadă principală desfășurată pe orizontală are puternice influențe neoclasice. „Vorbim în acest caz de un teren unde inițial au fost construite mai multe clădiri, pentru băi cu nămol, dar și o uzină electrică.
Perioada în care a fost construit, dar și locația, aici în Techirghiol, sunt unele atipice pentru acest gen de arhitectură. La momentul de față, au mai rămas doar ruinele monumentului, mai poate fi vizionat doar parterul, dar cândva exista și un demisol”, spune Mara Catargiu.
Fațada acestei clădiri reprezintă acum punctul central de atracție, căci mai păstrează încă o bucată de istorie ce poate spune multe despre povestea locului. Deasupra ornamentelor, o cornișă înaltă, simplă, subliniază orizontalitatea clădirii.
Un mic muzeu în cinstea lui Tekir
Dacă în spatele primăriei se află Sanatoriul „Speranța”, în față este Muzeul „Casa lui Tekir”, inaugurat în 2022, în care sunt expuse obiecte vechi de peste 100 de ani. Locația a fost construită în incinta fostei Vile Păpușa. Seriha Menseit, ghidul muzeului, și echipa din care face parte, au reușit să strângă atât din Dobrogea, dar și de prin alte zone ale lumii obiecte îmbibate în istoria locului.
„Casa lui Tekir este un proiect mic, dar de suflet, în care s-a pus multă pasiune. Aici este o mică Românie, căci exponatele sunt aduse din toate colțurile țării. Pentru că noi, aici, în Techirghiol, suntem o comunitate compusă din moldoveni, din ardeleni, olteni, munteni, turci, tătari și așa mai departe”, spune Seriha Menseit.
Covoare, carpete, batice, dantele foarte fine, ștergare sau cămăși turcești, vechi de sute de ani, toate au acum un loc special și așteaptă să fie admirate de către vizitatori la „Casa lui Tekir”.
