Cum a ajuns agricultura vedeta Registrului Comerţului în acest an

Deşi din agricultură nu te îmbogăţeşti peste noapte, în 2009 au ales acest domeniu peste 13.500 de firme nou-înfiinţate, cu 42% mai multe faţă de 2008. Care să fie explicaţia? Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în primele zece luni, numărul firmelor înmatriculate ce au ca obiect principal de activitate agricultura, silvicultura şi piscicultura a crescut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Să-şi fi dat românii seama de potenţialul pe care îl oferă dome

Deşi din agricultură nu te îmbogăţeşti peste noapte, în 2009 au ales acest domeniu peste 13.500 de firme nou-înfiinţate, cu 42% mai multe faţă de 2008. Care să fie explicaţia?

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în primele zece luni, numărul firmelor înmatriculate ce au ca obiect principal de activitate agricultura, silvicultura şi piscicultura a crescut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Să-şi fi dat românii seama de potenţialul pe care îl oferă domeniile amintite sau motivele acestui entuziasm subit sunt cu totul altele? O posibilă explicaţie ar fi dorinţa antreprenorilor de a accesa fondurile şi subvenţiile disponibile pentru acest sector, a căror valoare este substanţială. „Cei care doresc să acceseze unul dintre programele europene trebuie să fie tineri, până în 40 de ani, să aibă o firmă fără datorii, astfel că cel mai simplu este să înfiinţeze o societate nouă“, spune Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Subvenţii şi evaziune fiscală

Un exemplu este cel al companiei Agrigam din localitatea Movila, judeţul Ialomiţa, ce are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a celor producătoare de seminţe oleaginoase. „Familia mea se ocupă de mulţi ani cu agricultura. În luna ianuarie a acestui an, am înfiinţat un SRL al cărui acţionar unic sunt. Am luat această decizie deoarece am accesat nişte fonduri europene şi trebuia să am o firmă pe numele meu, unul dintre criterii fiind cel legat de vârstă, categorie în care părinţii mei, deşi aveau o societate, nu se mai încadrau“, afirmă Andrei Gegiu, proprietarul Agrigam. El precizează că banii urmau să fie folosiţi pentru investiţii, însă, până în prezent, nu a primit niciun răspuns la dosarul său. Şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, Viorel Matei, este de părere că, pentru a accesa fonduri europene şi programul Fermierul, tot mai mulţi agricultori au decis să devină PFA (persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi întreprindere familială) sau să înfiinţeze o societate. Pe de altă parte, spune el, circa 6% din numărul total de firme nou-înfiinţate s-a realizat prin comasarea terenurilor agricole. „Două persoane din aceeaşi familie sau vecini au hotărât să nu mai lucreze individual şi au înfiinţat o societate“, a explicat Matei. Despre fonduri, subvenţii şi potenţialul sectorului vorbeşte şi Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta. „Cât priveşte agricultura şi piscicultura, explicaţia ar putea fi dată de fondurile garantate de Uniunea Europeană şi, în primul caz, de subvenţia pe hectar, care este destul de generoasă. Referitor la silvicultură, pe lângă activitatea de tăiere şi comercializare a lemnului, trebuie luat în calcul şi potenţialul oferit de fondul cinegetic, de zonele numeroase în care se pot amenaja locuri pentru vânătoare“, a spus Minea. Numărul mare de firme nou-înfiinţate este surprinzător şi pentru Ştefan Niculae, preşedintele Federaţiei Agrostar. În luna august, conform Registrului Comerţului, din cele 2.750 de firme înmatriculate, 2.606 au fost PFA. „Această formă permite agricultorilor să primească acea sumă pentru subzistenţă (fonduri nerambursabile), circa 1.000 de euro/an. Dacă îndeplineşti condiţiile şi dovedeşti că ai utilizat suma pentru gospodărie şi modernizarea activităţii agricole, atunci primeşti această sumă timp de cinci ani consecutivi“, explică Niculae. Pe lângă celelalte posibile explicaţii menţionate deja, el este de părere că ar mai fi una legată de evaziunea fiscală, care, în acest domeniu, este foarte mare. „Este un fenomen întâlnit în timpul campaniei agricole. Se înfiinţează tot felul de firme de apartament, care tranzacţionează cereale, eludând Fiscul, iar la sfârşitul anului, dispar. Am semnalat Ministerului de Finanţe existenţa acestui flagel“, a încheiat Niculae.

O şansă pentru România

Deşi foarte greu, afacerile din agricultură pot deveni profitabile. Sorin Minea spune că, în prezent, terenurile agricole sunt fărâmiţate, agricultorii nefiind organizaţi în cooperaţii sau asociaţii ca să-şi poată vinde avantajos produsele. „În agricultură există o imensă piaţă neagră. Până acum, agricultura a fost un domeniu de jaf şi atât. Eu cred că lucrurile se vor pune la punct în viitor“, a conchis el. Şi preşedintele Agrostar, Ştefan Niculae, consideră că sectorul agricol din România are un imens potenţial şi răspunde imediat la formele de sprijin financiar, cu o condiţie: ca acesta să existe.

Mi-e greu să comentez apariţia acestor firme, mai ales că nu se vede efectul lor economic, suprafaţa de teren semănată în această toamnă scăzând cu 40%.
Ştefan Niculae, preşedinte Agrostar

BANII DE LA UE

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este un instrument de finanţare creat de UE pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de circa 7,5 miliarde euro, începând cu 2007 şi până în 2013.

ÎN TOP În 2008, România a primit fonduri europene în valoare de 2,666 miliarde euro şi a contribuit cu 1,217 miliarde euro, fapt care o situează pe locul zece în rândul statelor din UE privind ajutoarele financiare primite, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Din total, cele mai multe, 1,06 miliarde euro, au fost alocate pentru agricultură.

ÎN TOPUL PREFERINŢELOR
De la începutul anului şi până în prezent, doar trei domenii de activitate au înregistrat o creştere a numărului de firme înmatriculate, pe primul loc situându-se agricultura