În cazul City, sesizările privind fragilitatea societății au apărut pe la începutul lui 2017. ASF constată că firma se afla în risc de insolvență. Practic, nu mai avea capital de solvabilitate suficient, ceea ce însemna că polițele City nu aveau acoperire, iar plătitorii de asigurări riscau să nu-și recupereze eventualele daune.

Atenționată, City vine cu o propunere de împrumut ce includea și niște titluri de stat germane și olandeze despre care Vivendi International SRL (proprietara City) nu a putut proba că dispune cu adevărat .

Următoarea propunere de redresare a capitalului City a cuprins un singur credit, de 50 de milioane de euro, din partea unei companii portugheze, Planar Lda. Banii se aflau deja într-un cont bancar din Elveția, la Axion SWISS Bank, zice City.  De data asta, ASF este mulțumit de explicație și City răsuflă ușurată și  își continuă, astfel, activitatea. Ieșise de la înghesuială.

Imediat după, City începe să încheie polițe pe costuri care nu puteau acoperi în fapt daunele, dar metoda funcționează și așa ajunge ca, în 2020, City să dețină 43% din piața RCA.

Gloria n-a ținut mult, în primăvara anului următor, compania de asigurări a intrat din nou în procedură de verificare la ASF, și, de data aceasta, se dovedește  că împrumutul de la firma portugheză și depus la banca elvețiană Axion nu a existat niciodată. Nici la Axion, nici în altă parte.

De dragul cifrelor, vom mai spune că piața asigurărilor RCA se ridică la circa un miliard de euro pe an, iar City Insurance a deținut, cu un an înainte de faliment, 43%, ceea ce înseamnă încasări de 430 de milioane de euro. Un fleac, ne-au ciuruit!

Împrumutul care nu a existat

Scriam mai sus, că ASF a jucat un rol important în povestea țepei supreme, tocmai pornind de la ideea că specialiștii de acolo fie n-au fost în stare, fie n-au vrut să verifice veridicitatea acestui important împrumut, ceea ce i-a dat posibilitatea companiei City nu numai să funcționeze încă peste doi ani, ci chiar să ocupe prima poziție la RCA, prostind foarte mulți români.

Și erau destul semnale care puteau să ducă la aflarea adevărului. Spre exemplu, la momentul când City s-a jurat că a împrumutat nu mai puțin de 50 de milioane de euro, firma portugheză creditoare, Planar Lda (fondator Jose Tiago, prestator de servicii în industria cinematografică de acolo) avea sediul într-un apartament aflat la parterul unui bloc (în 2020, s-a mutat într-un depozit…).

Mai mult, în 2017, Planar avea cinci angajați și un profit net anual de 80.981 de euro. De unde să împrumute Planar Lda cu 50 de milioane de euro pe City Insurance, sumă numai bună să adoarmă vigilența ASF?

Dar, și mai tare, în vreme ce ASF se mulțumea cu vorbe-n vânt, în perioada 2017-2021, City a raportat că a obținut împrumuturi, de la aceeași firmă portugheză, în valoare totală de 125 de milioane de euro. Deși banii nu au ajuns never-ever în firmă.

Despre mulți banuți

Atenție! Manevra cu împrumutul ar fi mers și tura asta, dacă City nu ar fi fost obligată să aducă în România o sumă serioasă de bani, ca lichiditate. Pe scurt, a trebuit să se supună unei măsuri cerute de ASF ca să crească lichiditatea companiilor de asigurare. Și, ce să vezi, City n-a avut de unde să aducă bănuții, căci multele milioane de euro de la portughezi, sau de te miri de unde, nu existaseră niciodată. Nici în banca elvețiană, nici în vreuna românească și nici la salteaua City.

Culmea tupeului, cică firma-lider a asigurărilor a plătit și dobânzi la aceste împrumuturi fictive. În total, City ar fi plătit dobânzi reale în valoare de 23 de milioane de euro la credite false. Adică, 90,3 milioane de lei au mers spre Vivendi International, firma ce patrona societatea (18,2 milioane de euro), iar 24,1 milioane de lei au ajuns la Planar Lda (4,8 milioane de euro).

Mai tare ca toate, peste ăștia 23 de milioane, City a mai inventat și un „comision de succes” în valoare de 6,8 milioane de euro pe care l-au plătit unei firme din Elveția, Invertis, care ar fi intermediat „împrumutul” de la portughezi.

Una peste alta, aproape 30 de milioane de euro – bani buni, nu fictivi – s-au preschimbat în bunăstarea altora…

Mai trebuie să menționăm faptul că, într-un răspuns la solicitarea CAPITAL, ASF a precizat că ”Odată cu retragerea autorizației de funcționare a societății CITY, autorizațiile conducerii au fost si ele retrase, iar A.S.F a formulat plângere penală atât împotriva companiei, cât și a conducerii acesteia”. O să vedeți mai jos că mai mult nu putea face.

Tot la capitolul bani, trebuie să trecem și parte din răspunsul primit în urma solicitării noastre din partea Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA): ” Începând cu 29 noiembrie 2021 și până la finele anului 2022, FGA a achitat, pentru creditorii de asigurare ai  City Insurance SA, aproximativ 603 milioane lei, pentru 64.568 cereri de plată avizate în cadrul Comisiei Speciale a FGA, dintr-un total de 250.692 cereri de plată înregistrate”. Banii plătiți vin din sursele interne, căci ”FGA nu a apelat la alte surse externe de finanțare, precum împrumuturi de la instituții de credit sau împrumuturi obligatare”.

Așadar, mai rămâne un nimic de 285.000 de cereri de plată de evaluat și, eventual, de acoperit. Unde se vor duce alți bani…

Iluzia unei vești bune se leagă tot de răspunsul primit de la FGA: ”Pe baza calculelor actuale, în prezent, nu este nevoie de o altă creștere a contribuțiilor societăților de asigurare la Fond”. Adică costul polițelor n-ar trebui să crească, și, totuși, taman s-a anunțat o nouă sporire…