În 2020, cercetătorii de la Universitatea din Lorraine, Franța, au găsit dovezi într-un meteorit cunoscut sub numele de Sahara 97096. Acestea susțin o teorie din ce în ce mai populară: ingredientele originale de apă ale Pământului s-au ascuns în interiorul meteoriților care s-au ciocnit cu Terra cu miliarde de ani în urmă.
Acum, o echipă de la Universitatea din Oxford contrazice această teorie, susținând că proto-Pământul avea tot hidrogenul necesar pentru a porni viața. Concluziile lor au fost publicate pe 16 aprilie în ”Icarus” și vin după analiza unui meteorit similar recuperat din Antarctica, scrie site-ul Popular Science.
Cum a ajuns apa pe Pământ?
Cheia contra-argumentului prezentat de oamenii de știință rezidă într-un tip rar de rocă spațială numită condrită enstatita.
Compoziția meteoritului este deosebit de importantă pentru oamenii de știință, deoarece este comparabilă cu planeta, așa cum era acum 4,55 miliarde de ani. În timp ce Sahara 97096 este o condita enstatita, se știe că există foarte puține alte exemplare pe Pământ.
Un specimen numit LAR 12252 oferă un alt exemplu – iar echipa Universității din Oxford a luat piatra spațială pentru o excursie pe teren la sincrotronul Diamond Light Source din Harwell, Oxfordshire.
Au folosit facilitatea acceleratorului de particule pentru a efectua o spectroscopie XANES (X-Ray Absorption Near Edge Structure). XANES funcționează prin direcționarea razelor X către o probă ai cărei atomi absorb energia. Acest lucru permite formarea anumitor substanțe chimice, în funcție de alcătuirea elementară a unui obiect, și determină legarea atomilor în moduri distincte.
În acest caz, cercetătorii căutau compuși care includ sulf. Analiza anterioară a Sahara 97096 a relevat urme de hidrogen în materiale organice și secțiuni necristaline ale meteoritului. Dar la acea vreme, nu era clar dacă restul hidrogenului identificabil din Sahara 97096 provenea din rocă sau dacă provenea din contaminarea externă de pe Pământ.
Ce au descoperit oamenii de știință
Oamenii de știință de la Universitatea din Oxford au teoretizat că utilizarea spectroscopiei XANES ar putea indentifica hidrogenul atașat la cantitățile mari de sulf ale LAR 12252.
Echipa s-a concentrat mai întâi pe părțile necristaline ale meteoritului, unde hidrogenul a fost găsit anterior în Sahara 97096. În timpul experimentului au analizat accidental și materialul sub-micrometru învecinat. Dar această secțiune din apropiere conținea hidrogen sulfurat, de cinci ori mai mult hidrogen decât părțile necristaline.
În schimb, secțiunile LAR 12252 cu semne evidente de contaminare, cum ar fi rugina, au prezentat zero hidrogen. Din acest motiv, echipa consideră că este puțin probabil ca hidrogenul sulfurat al LAR 12252 să aibă originea pe Pământ.
Pământul avea tot hidrogenul necesar pentru a forma primele molecule de apă
Deși la început acest lucru pare că susține teoria conform căreia meteoriții au transportat hidrogenul necesar pentru apă pe Pământ, autorii studiului afirmă contrariul.
Analiza cantităților native de hidrogen sulfurat din LAR 12252 ar putea indica faptul că planeta noastră avea tot hidrogenul necesar pentru a forma primele molecule de apă care au permis apariția vieții.
Potrivit co-autorului studiului, James Bryson, studiul aduce un argument puternic privind modul în care Pământul își oferă propriile resurse pentru dezvoltarea vieții.
„Acum credem că materialul care a construit planeta noastră a fost mult mai bogat în hidrogen decât credeam anterior.
Această descoperire susține ideea că formarea apei pe Pământ a fost un proces natural și nu un accident cu asteroizi plini de apă care au bombardat planeta noastră”, a adăugat el.