Ieşirea din recesiune a economiei autohtone s-a amânat cu cel puţin un trimestru din cauza scăderii peste aşteptări a consumului intern în ultimele trei luni din 2009.
În urmă cu o săptămână, un sondaj intern în rândul membrilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari arăta că, cel mai probabil, în ultimele trei luni ale lui 2009, PIB-ul României a evoluat într-o plajă cuprinsă între -0,2% şi +0,1% faţă de trimestrul anterior şi scăzuse cu 5% până la 6,6% faţă de trimestrul corespunzător al lui 2008. Experţii mai estimau că, la nivelul întregului an 2009, economia scăzuse cu 6,6-7%.
Două zile mai târziu, Institutul Naţional de Statistică (INS) a dat publicităţii primele date privind evoluţia economiei în ultimul trimestru şi pe întreg anul 2009. Iar optimismul specialiştilor, fie ei din mediul public, fie din cel privat, a fost contrazis cu duritate: nu numai că nu am reluat creşterea în perioada octombrie-decembrie, dar am şi scăzut cu 1,5% faţă de trimestrul III. Asta în condiţiile în care reducerea PIB în iulie-septembrie fusese de numai 0,6% comparativ cu cele trei luni anterioare.
În picaj din cauza cererii interne
Evident că datele INS nu aveau cum să arate bine nici puse în oglindă cu cele din anul precedent. Astfel, economia României a fost cu 6,6% mai puţin performantă în trimestrul IV al lui 2009 faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008 şi a scăzut cu 7,2% la nivelul întregului an.
„Economia României este ca un avion cu un motor care funcţionează bine, şi aici vorbim de exporturi, şi cu unul care dă rateuri, şi aici discutăm de consum. Cu un singur motor, nu ai cum să te înalţi, în cel mai bun caz reuşeşti o aterizare lină“, descrie plastic situaţia Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. El spune că principalele frâne în calea consumului privat au fost creşterea numărului de şomeri, scăderea veniturilor şi sentimentul negativ. „Zilele libere fără plată din sectorul bugetar au cântărit destul de mult în ultimele trei luni ale lui 2009“, arată Anghel.
La toate acestea s-a adăugat reducerea semnificativă a consumului guvernamental, dar şi plata cu întârziere a datoriilor publice către firme şi lipsa de finanţare pentru companii.
Situaţia ar putea continua şi în 2010. „Este previzibil că în acest an exportul va merge foarte bine. Pe de o parte, este bine când creezi PIB din exporturi, având totodată firme competitive, însă este rău că nu ai cerere internă şi distrugi nişte verigi din lanţurile de producţie internă“, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Dincolo de contrastul dintre cererea externă şi cea internă, a existat, în ultimele trei luni ale anului trecut, o discrepanţă între componentele PIB. Astfel, dacă producţia industrială a crescut cu peste trei procente faţă de trimestrul anterior, construcţiile au ajuns şi ele la plus 3-4% (în ambele cazuri, cifrele fiind ajustate sezonier), iar agricultura a înregistrat, cel mai probabil, o uşoară creştere, cifra de afaceri din comerţ şi servicii a căzut cu circa 4% în aceeaşi perioadă, iar încasările impozitelor pe produs au avut şi ele o direcţie descendentă.
Revizuirea şi surprizele
Lucrurile ar putea, totuşi, să nu stea chiar aşa de rău. „Ceea ce nu ştim încă este dacă datele pentru trimestrele anterioare au fost revizuite de INS. S-ar putea ca trimestrul IV din 2009 să indice o îmbunătăţire a situaţiei faţă de cele anterioare, chiar dacă suntem încă în recesiune“, explică Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank România. În ceea ce priveşte o eventuală modificare a tendinţei după recalcularea datelor de către INS, Chidesciuc spune că şansele sunt reduse. „Dacă ar fi fost vorba de o scădere de numai 0,1-0,2%, ne-am fi putut aştepta ca din datele suplimentare pe care INS le va procesa în perioada următoare să reiasă că, de fapt, a fost o creştere. Dar, cu un minus de 1,5% e greu de crezut că lucrurile s-ar putea schimba radical. Totuşi, peste un an, când va avea loc o nouă revizuire, mult mai aprofundată, a datelor, nu este exclus ca scăderea de 1,5 procente să fie înlocuită de o creştere modestă“, a precizat el.
9,2 mld. euro. Cu atât echivalează, în preţuri curente, la cursul mediu de schimb, scăderea economică de 7,2% înregistrată anul trecut în România
