În 2012, unele dintre proiectele primarului s-au concretizat, altele fac paşi timizi spre acest lucru din lipsa banilor, iar unele rămân încă la stadiul de obiectiv doar pe hârtie.

Taxele şi impozitele locale în 2013

Poate cea mai importantă decizie pentru locuitorii Capitalei, cea care se simte la buzunare, s-a luat pe final de 2012, pe 18 decembrie, când Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat o hotărâre potrivit căreia, anul viitor, taxele şi impozitele rămân la nivelul acestui an, iar maşinile electrice şi cele hibrid beneficiază în continuare de o scutire la impozitul pentru autovehicule de 95 de procente.

În contextul în care la mijlocul lunii decembrie Executivul a reactualizat limitele minime şi maxime ale taxelor şi impozitelor locale cu rata inflaţiei, Ministerul Finanţelor Publice preciza, într-un comunicat de presă, că autorităţile locale sunt cele care stabilesc nivelul efectiv al impozitelor între limitele minime şi maxime, având inclusiv competenţa legală de a reduce nivelul efectiv al acestora cu până la 10%, în condiţiile plăţii integrale a impozitului local datorat anual.

Căldura din apartamentele bucureştenilor

Chiar dacă şi în iarna 2012 – 2013 bucureştenii beneficiază de subvenţie pentru căldura din apartamente, acest lucru nu va mai fi posibil în viitor. Soluţia propusă de Municipalitate este realizarea unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică, care va include producere, transport, distribuţie şi furnizare.

Pe 31 octombrie, consilierii generali l-au împuternicit pe primarul general al Capitalei să negocieze cu Guvernul, prin reprezentanţii Ministerului Economiei, preluarea celor cinci CET-uri de producere a energiei termice – CET Vest, CET Sud, CET Progresul, CET Titan şi CET Grozăveşti.

Potrivit edilului Capitalei, după preluarea CET-urilor, ELCEN, împreună cu RADET, va realiza o societate pe acţiuni care va avea ca efect reducerea costului pe gigacalorie. ‘RADET şi ELCEN vor deveni societate pe acţiuni şi atunci, producţia, distribuţia şi transportul sunt sub aceeaşi comandă, să nu mai coste 328 lei gigacaloria’, afirma la acea vreme Sorin Oprescu.

Biletul unic pe transportul în comun

Tot din 2012, bucureştenii beneficiază de biletul unic pe transportul în comun.

În 28 septembrie, consilierii municipali au aprobat o hotărâre privind integrarea tarifară pentru sistemul de transport public din municipiul Bucureşti, prin care s-a stabilit introducerea unui bilet unic, valabil timp de 60 de minute de la prima validare, atât la Metrorex, cât şi la RATB, cu un număr nelimitat de validări, al cărui preţ este de 5 lei. De asemenea, a fost introdus abonamentul unic de o zi, cu un număr nelimitat de validări (RATB şi Metrorex), cu valabilitate de 24 de ore începând cu ora la care se face prima validare, costul său fiind de 16 lei.

Un alt bilet unic introdus este cel cu valabilitate de 90 de minute, pe liniile RATB şi pe trenurile regionale ale CFR Călători, care circulă pe inelul de cale ferată al Capitalei, care costă 7 lei. Aceeaşi hotărâre a prevăzut şi introducerea biletului unic valabil timp de 90 de minute, pe liniile RATB, Metrorex şi pe trenurile regionale ale CFR-Călători care circulă pe inelul de cale ferată al municipiului Bucureşti, cu un preţ tot de 7 lei.

Parcarea de la Universitate şi spaţiul pietonal

Un alt proiect materializat în 2012 de Municipalitate a fost parcarea subterană de la Piaţa Universităţii. A fost inaugurată pe 15 noiembrie, fiind primul obiectiv de acest fel construit în Bucureşti în parteneriat public-privat, având o capacitate de 425 de locuri pentru autoturisme şi 21 pentru motociclete.

Tariful pe oră în această parcare este de 2,5 lei, maximum zilnic – 25 de lei. În cazul abonamentelor, costul pe o lună pentru un autoturism este de 499 lei, iar pentru motociclete 199 lei. De asemenea, mai există posibilitatea încheierii unor abonamente pe 10 ore/zi, urmând ca pe lună să se plătească 349 lei, iar cei care doresc să-şi parcheze maşina noaptea timp de 10 ore costul unui astfel de abonament este de 149 lei.

În decembrie, în noul spaţiu pietonal creat deasupra parcării subterane de la Universitate, Primăria Municipiului Bucureşti, prin CreArT – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie, a organizat evenimentul Bucharest Christmas Market.

Astfel, în centrul Capitalei, toţi vizitatorii, indiferent de vârstă, sunt aşteptaţi, până pe 3 ianuarie, la Târgul de Crăciun, unde, pe lângă cele 65 de căsuţe decorate de sărbătoare, a fost amplasat un brad de 17 metri, împodobit cu 2.500 de becuri galbene şi 600 de lucrări de artă ce formează un puzzle. La Bucharest Christmas Market, meşterii populari le prezintă trecătorilor obiecte tradiţionale, ceramică pictată, lemn cioplit, icoane şi pânzeturi brodate, costume şi măşti tradiţionale, jucării din lemn şi instrumente muzicale. Nu lipsesc nici obiectele şi podoabele specifice Crăciunului, precum globurile pictate manual, coroniţele din crenguţe de brad, ghirlandele şi lumânările parfumate. Târgul oferă doritorilor produse gastronomice tradiţionale, turtă dulce, cozonaci, prăjituri, magiun, miere şi produse apicole, cârnaţi, tobă, pastramă etc.

Autostrada suspendată

Un obiectiv al primarului Sorin Oprescu a fost, în mandatul trecut, şi este şi în acest mandat construcţia autostrăzii suspendate.

În noul context politic rezultat în urma alegerilor locale din acest an, CGMB a aprobat o hotărâre ce vizează indicatorii tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate pentru autostrada suspendată, ce va fi construită în parteneriat public-privat.

După cum anunţa primarul general, lucrarea va fi realizată cu un investitor străin, care ar putea fi din China, SUA, Rusia sau Coreea de Sud.

El a estimat că autostrada menţionată, denumită închiderea inelului median de circulaţie la zona de nord, care are drept scop fluidizarea traficului în Capitală, ar putea fi gata până în 2016.

Lungimea autostrăzii va fi de 13,15 kilometri, iar pe traseul acesteia vor fi construite poduri şi pasaje subterane şi supraterane.

Conform proiectului, inelul median este constituit pe latura vestică prin şos. Virtuţii, Pasajul Lujerului, bd. Braşov, pe latura sudică prin str. Turnu Măgurele şi pe latura estică prin bd. Nicolae Grigorescu, bd. Chişinău, str. Doamna Ghica şi şos. Petricani. Prin propunerile prevăzute în Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, pentru întregirea acestui inel se constată, în mod evident, inexistenţa laturii nordice, propusă a fi o arteră ce lonjează calea ferată Bucureşti – Constanţa.

Alte proiecte realizate în 2012

Construirea unui pasaj subteran la intersecţia şoselei Pantelimon cu bd. Basarabia, pentru care a fost alocată suma de 30 de milioane de euro, sau construirea unei săli de sport polivalente, în vecinătatea Arenei Naţionale, sunt alte proiecte semnificative ale municipalităţii care au fost adoptate în CGMB în acest an.

Pentru fluidizarea circulaţiei în partea de nord a Capitalei, municipalitatea a dat în folosinţă, la începutul lunii mai, Pasajul Pipera. Peste 48.000 de maşini care pleacă din Pipera şi intră în Bucureşti beneficiază de acest pasaj, eliberându-se totodată şos. Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca, după cum susţinea primarul general. Investiţia s-a ridicat la 138 de milioane de lei, pasajul Pipera având o lungime de 800 de metri.

O altă lucrare este artera rutieră Doamna Ghica – bd. Chişinău, cu o lungime de 1,8 km, ce leagă şoseaua Colentina de cartierul Pantelimon. Prin darea în folosinţă a acestei artere, care reduce distanţa între cele două puncte cu circa 5 kilometri, şoferii fac şi o economie de timp de aproximativ 10 – 15 minute.

Pentru reabilitarea sistemului de colectare, tratare şi epurare a apei uzate din Bucureşti, reducerea poluării puternice şi a mirosului neplăcut al apei şi îmbunătăţirea calităţii apei potabile furnizate populaţiei Capitalei, municipalitatea a finalizat, în 2012, etapa I a Staţiei de epurare de la Glina. Costul primei faze a fost de 108,3 milioane de euro. Pe lângă fondurile nerambursabile ISPA acordate de Comisia Europeană, finanţarea a fost asigurată prin împrumuturile obţinute de la BEI şi BERD de către Primăria Municipiului Bucureşti şi garantate de Guvernul României, precum şi din fonduri de la bugetul de stat. Proiectul va fi continuat, în etapa a II-a urmând extinderea staţiei, astfel încât să fie epurat întregul debit de apă uzată. Concomitent, se va realiza şi un incinerator pentru nămolul rezultat. Pentru faza a II-a a proiectului se va întocmi o aplicaţie pentru obţinerea finanţării din Fondurile de coeziune, pentru a finaliza proiectul şi a asigura epurarea completă a tuturor apelor uzate colectate în sistemul de canalizare existent în Bucureşti.

Din cele 102 şcoli care trebuie refăcute printr-un program BEI, 78 au fost reabilitate complet, iar restul sunt în diverse faze de lucru, urmând să fie finalizate complet până în luna martie a anului viitor. Lucrările constau îndeosebi în consolidări, refacerea acoperişurilor, termoizolaţii interne şi externe, instalaţii de avertizare incendiu şi sisteme de supraveghere video în interiorul şi în afara şcolii. În cadrul programului BEI, demarat în anul 2003, au fost amenajate şi 22 de săli de sport în Capitală, iar alte cinci sunt în construcţie.