CFR SA, compania care are în administrare infrastructura feroviară, dă, însă, asigurări, că viteza medie de circulație este de 82,7 km/h, iar cea asigurată este de 66,4 km/h, ceea ce ar plasa România ceva mai sus în clasament.
Deși în prezent, pe calea ferată din România se merge ca melcul, ministerul Transporturilor vrea ca în 2016 să dea drumul construcției unei linii de mare viteză care să pornească de la granița cu Ungaria și să treacă prin Arad, Timișoara, poate Brașov, București și să ajungă la Constanța, potrivit lui Emanoil Culda, director programe europene CFR. Oficiali din compania feroviară care are în administrare infrastructura feroviară au declarat că se vor folosi fonduri europene pentru realizarea acestui proiect. La începutul acestei luni, ministrul Transporturilor Anca Boagiu anunța că se elaborează deja studiul de fezabilitate. Cât va costa și când va fi finalizată linia de mare viteză rămâne de văzut.
Între timp infrastructura feroviară din România are nevoie de investiții serioase de reabilitare, deaorece peste 5.000 de kilometri de linii de cale ferată sunt scadenți la reparații capitale. De asemenea, pe calea ferată din România există peste 1.300de puncte periculoase.
De ce stăm mai mult în tren acum decât în urmă cu 34 de ani
Într-un studiu realizat în vara acestui an, profesorul David Turnock de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, urmărea degradarea sistemului feroviar românesc în anii scurși de la Revoluția și ajungea la concluzia că trenurile românești și-au pierdut din viteză în cei 21 de ani de post-comunism. Acestea observă în studiul ”Serviciile feroviare de pasageri în România post-comunistă” lansat în iunie că ”este clar că prioritatea ministerului Transporturilor o reprezintă construcția de autostrăzi și nu calea ferată”. Potrivit acestuia perioada de vârf a sistemului feroviar românesc a fost în anii ’70.
Potrivit acestuia, în 1977, cei 225 kilometri dintre București și Constanța îi făceai în circa 2h47min. Acum după investiții de milioane de euro, aceeași distanță o parcurgem cel mai repede în 2h42min. În 34 de ani am câștigat doar cinci minute., și asta în urma unor investiții de circa 900 de milioane de euro.
Ruta    Distanță    Timp 1977    Timp 2011
București-Constanța    225 km    2h47min    2h42min
București-Craiova    220 km    2h28min    3h12min
București-Brăila    199 km    2h19min    3h18min
Cluj-Oradea    153km    2h30min    2h39min
Brașov-Sighișoara    128km    1h36    2h32min
Arad-Deva    149km    1h56min    2h16min        
Sursa: Raportul ”Serviciile feroviare de pasageri în România post-comunistă” întocmit de profesorul David Turnock, în iunie 2011 pe baza datelor CFR SA; Mersul trenurilor
Creșterea timpului petrecut în tren până la destinație este pusă de profesorul Turnock pe seama stării proaste a infrastructurii feroviare, dar și pe creșterea numărului de staționări și a creșterii duratei staționărilor.
Diferența dintre sistemul feroviar românesc și cel bulgar sau maghiar se observă cel mai ușor dacă analizăm traseele și timpul petrecut pe teritoriul fiecărui stat de către trenurile internaționale. De exemplu, trenul internațional București-Budapesta  circulă cu o viteză de 66 km/h în România și 75km/h în Ungaria.
Țară    Viteza medie km/h
Franța    227
Italia    171
Spania    171
Marea Britanie    133
Suedia    132
Germania    124
Grecia    111
Portugalia    109
Finlanda    107
Elveția    101
Olanda    100
Danemarca    98
Belgia    97
Rusia    92
Austria    91
Republica Cehă    89
Ungaria    85
Polonia    82
Irlanda    80
Norvegia    75
Bulgaria 71
Slovacia    70
Ucraina    60
România    57
Belarus    56
Albania    29
Sursa: theforeigner.no, care citează un raport întocmit de ”Framtiden I våre hender” (FIVH)