Cum a devenit Lituania opozantul numarul 1 al Chinei în Europa
Este un mic spin european care intră tot mai adânc în piciorul gigantului chinez. Lituania nu mai încetează să sfideze Beijingul şi, joi, 18 noiembrie, a devenit prima ţară europeană de 18 ani care primeşte o reprezentanţă diplomatică taiwaneză pe teritoriul său, arată France 24.
„Foarte importantă aici este semantica: oficial este vorba de o delegaţie taiwaneză şi nu a Taipeiului, adică denumirea acceptată de Beiijing”, subliniază Grzegorz Stec, specialist al relaţiilor dintre China şi ţările Europei de Est pentru Mercator Institute for Chinese Studies (Merics), contactat de France 24.
Provocări în serie
Această deschidere inedită a ceea ce se apropie cel mai mult de o ambasadă de facto în Europa pentru teritoriul asiatic vine şi într-un moment de vii tensiuni chino-americane în jurul problemei statutului Taiwanului.
Nu e de mirare în acest context că Beijingul a reacţionat imediat, calificând decizia lituaniană drept „deosebit de odioasă”. Superputerea a adăugat că Lituania ar trebui de acum înainte „să se considere răspunzătoare de tot ce i se va întâmpla”. O ameninţare cu contururi neclare care sugerează că ce e mai rău urmează să se întâmple pentru Vilnius.
„Trăim o profundă criză diplomatică între cele două ţări ale noastre. China nu mai are ambasador în Lituania [din iulie 2021] şi noi l-am retras pe al nostru”, recunoaşte Konstantinas Andrijauskas, cercetător la Institutul de relaţii internaţionale de la universitatea din Vilnius şi unul din principalii specialişti în China din Lituania, contactat de „France 24”.
Şi nu numai din cauza reprezentanţei diplomatice taiwaneze. De mai multe luni, Lituania se comporta ca un David deosebit de prvocator faţă de Goliatul asiatic.
Vilnius a decis să părăsească, în mai 2021, „grupul celor 17+1”, o platformă diplomatică cuprinzând China şi 17 ţări europene. Nemulţumită cu faptul că a trânit uşa acestei iniţiative, Lituania a cerut celorlalte ţări să o urmeze.
Guvernul lituanian a „recomandat” apoi, în septembrie, utilizatorilor de smartphonuri chinezeşti „să le arunce cât mai repede” nerecomandând altora să cumpere. Centrul naţional lituanian de securitate cibernetică a concluzionat că constructori precum Xiaomi instalaseră programe spion „adormite” în aparatele lor.
„Se poate spune că Lituania este ţara care a luat măsurile antichinezeşti cele mai radicale în Europa”, recunoaşte Emilian Kavalski, specialist în relaţiile dintre China şi ţările din Europa de Est la Universitatea Jagiellonă din Cracovia, contactat de „France 24”.
Un nou guvern mai ostil faţă de China
Nu este o întâmplare dacă tocmai această ţară baltică a devenit primul opozant al Chinei în Europa. Mai mulţi factori au contribuit la începerea „unei serii de incidente nefericite în 2019, care au exacerbat sentimentul antichinez în Lituania”, aminteşte Una Bērziņa-Čerenkova, directoare a Centrului de studii chineze la universitatea din Riga (Letonia), contactată de „France 24”. În august 2019, când la Vilnius se desfăşurau manifestaţii pro-Hong Kong, oficiali ai ambasadei Chinei în Lituania au fost acuzaţi că au organizat şi participat la contra-manifestaţii „ceea ce constituia o gravă încălcare a obligaţiilor personalului diplomatic şi a provocat vii reacţii”, subliniază Una Bērziņa-Čerenkova.
Câteva luni mai târziu, o turistă chinezoaică s-a filmat în timp de scotea o cruce dintr-unul din locurile religioase cele mai sfinte din Lituania. Un act de vandalism care a şocat cu atât mai mult ţara cu cât acel loc „nu este numai religios, este şi un loc de pelerinaj politic şi crucea care fusese pusă acolo era un semn de sprijin pentru mişcarea democratică din Hong Kong”, explică cercetătoarea de la universitatea din Riga.
După opinia publică, este rândul guvernului să devină mai ostil faţă de Beijing în urma victoriei conservatorilor de centru dreapta – mult mai aliniaţi la priorităţile americane în politica externă – la alegerile legislative din octombrie 2020. Noul prim-ministru, dna Ingrida Šimonytė, numeşte în postul de ministru al afacerilor externe un bărbat, Gabrielius Landsbergis, al cărui bunic, Vytautas Landsbergis, a fost primul preşedinte al Lituaniei post-sovietice şi una din cele mai importante figuri ale opoziţiei la regimurle comuniste (Rusia şi China) în istoria ţării.
Guvernul „decide atunci să-şi reorienteze politica externă spre ţările care împărăşesc mai mult valorile sale politice”, explică Konstantinas Andrijauskas, de la universitatea din Vilnius. Lituania s-a săturat „destul să aştepte să profite de beneficiile economice promise de mai mult de un deceniu de China şi care i se par foarte slabe până în prezent”, a continuat Grzegorz Stec.
Cercetătorul de la Merics adaugă că Vilnius „a pariat că are mai mult de câştigat decât de pierdut îndepărtându-se de China”. Beijingul nu are decât foarte puţine mijloace de presiune deoarece „Lituania este una din ţările europene cele mai puţin dependente economic de China”, precizează Konstantinas Andrijauskas.
Un exemplu de urmat în Europa?
Deocamdată, China a făcut viaţa imposibilă celor câteva întreprinderi lituaniene exportatoare de produse lactate şi a ameninţat să blocheze trenurile cu marfă în direcţia Lituaniei. „Dar aceasta nu are o pondere mare în comparaţie cu perspectiva de a găzdui, poate, viitoarea uzină din Europa de semiconductoare a gigantului taiwanez TSMC, dacă relaţiile economice cu Taiwanul se aprofundează”, explică Grzegorz Stec.
Acest lucru permite de asemenea să se dea un semnal Washingtonului. „Criticând China şi apropiindu-se în acelaşi timp de Taiwan, Lituania reaminteşte Statelor Unite că au un aliat fiabil care împărtăşeşte valorile lor în această parte a globului şi că ar face bine să-l protejeze de ambiţiile regionale ale Rusiei şi Belarusului”, notează Emilian Kavalski.
Pentru China, provocările lituaniene sunt cu atât mai periculoase cu cât ele dovedesc „în ce măsură superputerea asiatică poate fi fragilă când nu are arma economică pentru a face presiune asupra unei ţări”, notează Emilian Kavalski. Ea nu poate nici să se arate prea ameninţătoare de „frică să-şi înstrăineze şi mai mult Uniunea Europeană care rămâne, printre marile puteri occidentale, cea care este încă mai puţin ostilă Chinei”, notează Una Bērziņa-Čerenkova.
Dacă această confruntare evoluează în favoarea Lituaniei, riscul este ca alte ţări europene să urmeze exemplul şi ca Goliatul asiatic să se trezească în faţa unei armate de Davizi. „Ţări mari ca Germania sau Franţa sunt prea dependente economic de China, dar va fi interesant să vedem influenţa politicii lituaniene asupra unor state ca Republica Cehă sau Ungaria”, notează Emilian Kavalski.
Republica Cehă tocmai a ales o nouă majoritate conservatoare în octombrie 2021 care s-ar putea inspira din exemplul lituanian, în vreme ce Ungaria ar putea vota contra lui Viktor Orban, mare prieten al lui Xi Jinping, la alegerile din 2022.
