Cum a devenit pirateria software „sport naţional” în România

Pirateria cauzează economiei pierderi de peste 150 de milioane de euro anual, iar printre cei care piratează se numără atât persoane fizice, cât şi retaileri cu renume.

Pirateria este un fenomen global, întâlnit şi în România, însă dacă în cazul filmelor şi al muzicii nu se face mare lucru, în ceea ce priveşte pirateria software ţara noastră are un reprezentat legal foarte activ al Business Software Alliance (BSA), în persoana avocatului Magda Popescu. Business Software Alliance, organizaţia nonprofit creată în scopul promovării intereselor industriei de software şi a partenerilor din industria de hardware, este prezentă în ţara noastră din 1998 şi reprezentată de Magda Popescu din 2002.
În tot acest timp, avocatul a colaborat cu ofiţerii şi procurorii specializaţi în materia drepturilor de proprietate intelectuală, investigând nenumărate cazuri de distribuţie neautorizată de programe pentru calculator atât de către societăţi comerciale, cât şi de către persoane fizice. „Numai în ultimele nouă luni au fost depistate peste 121 de cazuri de piraterie, dintre care o treime au fost cazuri de distribuire. De asemenea, în ultimele luni au fost 17 condamnări în cazuri de distribuire, şi nouă în caz de utilizare“, potrivit Magdei Popescu.
Cum sunt depistaţi cei care piratează? „Membrii BSA sunt foarte activi în a-şi supraveghea canalul de distribuţie. Există programe prin care se supraveghează canalul de distribuţie, aşa-numiţii «mistery shoppers». Dacă apare o situaţie de piraterie repetată, aceştia ne anunţă pe noi, iar noi informăm poliţia, care are dreptul de a organiza controlul. În cazul persoanelor fizice, cele mai multe informaţii vin de la poliţie“, dezvăluie avocatul. O parte din sesizări vin şi pe numărul de telefon de pe site-ul BSA. „Se primesc două-trei sesizări pe lună, iar majoritatea apelurilor vin de la foşti angajaţi care îşi pârăsc fostele companii angajatoare. Multe apeluri vin însă de la oameni care cer informaţii şi care vor să ştie dacă încalcă legea sau nu. „Ne sunase la un moment dat cineva care vroia să ştie dacă reprezentăm un anumit program de diagnosticare auto“, îşi aminteşte ea.
Piraţii de la Altex, Domo şi Selgros
„În afară de distribuţie de către persoane fizice şi de piraterie internet, există şi o formă de distribuire ilegală practicată de comercianţi de hardware şi software, deci practic de parteneri ai membrilor noştri, ai BSA“, spune Magda Popescu. De-a lungul timpului, am avut şase cazuri la Altex, iar în prezent există şi o condamnare la Sibiu. În ultimul an, nu au mai existat cazuri la ei, deci au reuşit să îşi corecteze problema“, adaugă Magda Popescu. Nici cei de la Domo sau de la Selgros nu joacă corect. În ultimele nouă luni, poliţia a descoperit două cazuri de distribuţie ilegală de software la Domo, iar în ultimele trei luni tot două cazuri la Selgros-Bucureşti şi Ploieşti.
În aceste cazuri sunt pedepsiţi atât angajatul, cât şi directorul magazinului. „Lucrăm în prezent cu Parchetul General pentru ca toate aceste dosare să se conexeze deoarece, dacă vezi că se întâmplă în Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, este clar că e o politică, nu neapărat încurajatoare, dar tolerată de conducere“, spune Popescu.
În timp ce companiile riscă închiderea unor puncte de lucru sau interzicerea de a participa la licitaţii publice pe o perioadă de până la trei ani, în cazul persoanelor fizice se ajunge şi la pedepse cu închisoarea. „Primul caz de închisoare din Bucureşti a fost cel în care au fost implicaţi «clienţii vechi» de la Universitate. Aceştia au fost prinşi de 80 de ori de către poliţie, însă nu au plătit nicio amendă. În final, au fost condamnaţi în trei dosare penale conexate la şase ani şi şapte luni de închisoare“, potrivit lui Popescu.
Majoritatea celor care piratează o fac deoarece nu ştiu ce riscă şi din comoditate, consideră Popescu. „La un moment dat, Microsoft România a oferit, gratis, 20.000 de licenţe Windows. S-au înscris pe site doar 5.000 de persoane. Este mult mai uşor să cauţi pe torrent sau pe o reţea de peer-to-peer decât să te înregistrezi pe site şi să primeşti acasă pachetul. Pentru studenţi, majoritatea companiilor producătoare de software au licenţe foarte avantajoase, însă nu se profită de ele“, a încheiat Popescu.
Rata pirateriei software din România este aliniată ratelor pirateriei din întreaga regiune a Europei Centrale şi de Est. Rezultatele studiului IDC-BSA privind Pirateria în 2010 arătau o rată a pirateriei software de 64% pentru România în 2010, egală cu media pentru regiunea Europa Centrală şi de Est. Rata pirateriei este în scădere din anul 2005.