Normele metodologice semnate şi de reprezentanţii ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Internelor au trimis sute de mii de români care muncesc legal la trei autorităţi diferite. Circa un milion de români plătiţi legal, majoritatea cu venituri medii, sunt supuşi în aceste zile unui calvar birocratic. Ei trebuie să alerge cu bani şi declaraţii între Casa de Pensii, Casa de Sănătate şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi la zi cu plata taxelor către stat. Est
Normele metodologice semnate şi de reprezentanţii ministerelor Muncii, Sănătăţii şi Internelor au trimis sute de mii de români care muncesc legal la trei autorităţi diferite.
Circa un milion de români plătiţi legal, majoritatea cu venituri medii, sunt supuşi în aceste zile unui calvar birocratic. Ei trebuie să alerge cu bani şi declaraţii între Casa de Pensii, Casa de Sănătate şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a fi la zi cu plata taxelor către stat.
Este vorba despre peste 386.500 persoane fizice autorizate, 105.000 de deţinători de contracte şi convenţii civile şi aproape 60.000 de oameni care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, potrivit datelor Fiscului valabile la sfârşitul lunii aprilie.
Adică aproximativ 550.000 de persoane, la care se mai adaugă şi agenţii de vânzări şi de asigurări, dar şi reprezentanţii profesiilor liberale, precum arhitecţii şi contabilii. Astfel, potrivit estimărilor EVZ, un total de aproximativ un milion de persoane trebuie să plătească noi taxe către vistieria statului.
Cum s-a ajuns la aberaţie
În încercarea disperată de a aduce cât mai mulţi bani la buget, Finanţele au decis să „recalifice” o parte din veniturile considerate până la 1 iulie 2010 independente drept dependente, prin Ordonanţa de Urgenţă 58/2010 pentru modificarea Codului Fiscal.
Cum respectivul act normativ, publicat la sfârşitul lunii iunie, era neclar, guvernanţii au venit, o lună mai târziu, cu un set de norme metodologice pentru a explica anumite aspecte. Semnatarii hotărârii de guvern sunt, alături de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, cel al muncii, Mihai Şeitan, şeful ad ministraţiei şi internelor, Vasile Blaga, şi subsecretarul de stat de la sănătate, Raed Arafat.
Astfel, bulgărele legiferat de Ministerul Finanţelor, rostogolit prin hăţişul birocratic, a devenit o adevărată avalanşă. Mai toate veniturile – cu excepţia pensiilor, banilor din chirii sau din vânzarea imobilelor, investiţii, agricultură şi jocuri de noroc – au fost încadrate în categoria veniturilor de natură profesională.
Asta înseamnă că oamenii care primesc astfel de venituri trebuie să achite contribuţii la bugetele de pensii, sănătate şi şomaj, indiferent de forma de organizare sau dacă mai au carte de muncă.
„Persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează şi venituri de natură profesională cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – sau ocazional datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale, de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale pentru sănătate”, se arată în normele metodologice.
Nu se schimbă nimic
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu ne-au dat un răspuns oficial, până la închiderea ediţiei, dacă intenţionează să mai modifice prevederea care pune pe drumuri sute de mii de români, în condiţiile în care un obiectiv declarat al guvernului este reducerea birocraţiei.
Neoficial însă funcţionarii administraţiilor financiare susţin că nu se va schimba nimic, iar contribuabililor nu le rămâne decât să se adapteze la noile condiţii.
În ceea ce-i priveşte pe reprezentanţii Finanţelor, odată cu intrarea în vigoare a normelor, ei şi-au luat mâna de pe plata contribuţiilor sociale de către PFA-uri şi alte categorii profesionale care obţin venituri independente, pe motiv că fiecare casă de asigurări în parte are propriile sale reguli.
Când legea nu corespunde cu logica
Persoanele aflate în această situaţie trebuie să se înregistreze la fiecare dintre cele trei case de asigurări, după care să depună declaraţi şi să vireze sumele aferente. Contribuţiile se cifrează la 10,5% pentru pensie, 5,5% pentru sănătate şi 0,5% pentru şomaj – în total 16,5%.
Totodată, limita de cheltuieli forfetare deductibile pentru contractele de drepturi de autor a fost redusă de la 40%, cât era până la 1 iulie, la 20%, beneficiarii de astfel de venituri suportând o tăiere mai mare.
Potrivit funcţionarilor Fiscului, im pozitul de 16% se aplică la venitul net, care rezultă din scăderea cotei forfetare şi a contribuţiilor sociale din venitul brut.
Prevederea se aplică veniturilor realizate repetitiv, lună de lună. În acest caz, contribuabilul este obligat să depună declaraţii chiar şi pentru lunile în care nu realizează acest venit, cum ar fi, de exemplu, pentru luna când este plecat în concediu.
Dacă oamenii prestează acelaşi tip de activitate, potrivit specializării lor, chiar dacă o fac pentru companii diferite, Fiscul o consideră cu caracter repetitiv. Astfel, în practică este aproape imposibil să găsim persoane care „au un con tract de consultanţă şi altul de reparaţie de sobe”, explică specialiştii.
Amenzi în loc de drepturi de autor
Persoanele care renunţă la contractele de drepturi de autor trebuie să anunţe administraţia financiară în cel mult 15 zile. Angajatorul emite o notificare cu care contribuabilii trebuie să se prezinte la Fisc pentru a depune formularul 020.
Persoanele aflate în această situaţie care depăşesc termenul legal riscă o amendă cuprinsă între 500 şi 1.500 lei, potrivit reprezentanţilor Fiscului. Cei care au depăşit deja termenul au o şansă să scape de penalităţi. În cazuri justificate, funcţionarii instituţiei pot decide să dea un avertisment.