În cadrul unui interviu acordat Euronews, Ilie Bolojan a răspuns mai multor întrebări despre recentele controverse politice din România, inclusiv anularea alegerilor, posibilele încălcări ale reglementărilor de campanie și influențele externe.
Fostul președinte al Consiliului Județean Bihor a oferit un punct de vedere clar asupra acestor subiecte și a explicat câteva dintre provocările majore cu care se confruntă administrația română în prezent.
Bolojan consideră decizia de anulare a alegerilor ca o măsură responsabilă
Referindu-se la anularea alegerilor, Bolojan consideră că aceasta a fost o decizie luată cu responsabilitate de către judecătorii Curții Constituționale, care au evaluat documentele primite de la CSAT.
„Prezum că au luat o decizie responsabilă. Discutând în termeni reali, în fapt, gândindu-ne la media, dacă vrei să faci o campanie extinsă pe online, poate cineva să-și facă o campanie extinsă pe online fără să investească? Nu există așa ceva”, a spus Bolojan.
El a subliniat că, în realitate, este aproape imposibil să desfășori o campanie electorală pe internet fără a investi, ceea ce face ca o astfel de situație să nu fie corectă.
„În condițiile în care declari că ai 0 cheltuieli de campanie. Este clar că jocul nu a fost corect. Este ca și cum ai participa la o cursă de mașini cu reguli clare, iar cineva își schimbă motorul și câștigă cursa”, a explicat Bolojan.
Astfel, el a punctat că victoriile obținute în aceste condiții nu sunt valide.
Începutul mai devreme ar fi evitat suspiciunile
Întrebat de ce nu s-au clarificat mai devreme problemele legate de campaniile cu cheltuieli neraportate, Bolojan a declarat că, cu cât autoritățile ar fi reacționat mai devreme, cu atât mai bine ar fi fost pentru transparența procesului electoral.
El a menționat că instituțiile implicate trebuie să își asume responsabilitatea și să ofere explicații clare pentru a elimina orice suspiciune.
„Nu pot să răspund pentru alții. Cu cât explicațiile sunt mai clare, cu atât nu mai sunt discuții”, a adăugat Bolojan.
Controversele legate de AEP și responsabilitatea lui Greblă
În legătură cu solicitările de demisie a lui Greblă, Bolojan a subliniat că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) are multe deficiențe care s-au acumulat în timp.
„AEP are foarte multe minusuri, ele sunt acumulate de mulți ani. Nu justifică existența între anul electoral și următorul ciclu. Fiecare om care ocupă un post răspunde de ceea ce a făcut sau nu. Și domnul Grebl trebuie să răspundă pentru ce a făcut sau nu”, a spus Bolojan.
De asemenea, el a subliniat că fiecare persoană care ocupă o funcție publică trebuie să răspundă pentru acțiunile sale sau pentru inacțiuni.
PNL și campania pe TikTok: lipsa unei strategii clare
Referitor la campania pe TikTok a PNL, Bolojan a menționat că această campanie a fost organizată înainte de mandatul său.
„Aceste lucruri s-au întâmplat înainte să fiu eu președinte. Aceste date le-am primit și eu am fost interesat să înțeleg. PNL nu a finanțat decât campania domnului Ciucă. PNL, în perioada de pre-campanie, a încercat să facă o pre-campanie în care să descrie aptitudinile unui candidat.
Faptul că după ce această campanie s-a finalizat, cineva s-a lipit de ea, asta nu mai este responsabilitatea PNL. Dacă nu ai un lanț de organizare foarte bun, riști să pierzi. Nu de puține ori partidele nu reușesc că aibă o organizare bună”, a precizat Bolojan.
El a afirmat că PNL nu a finanțat decât campania pentru Nicolae Ciucă, iar orice implicare ulterioară nu mai ține de responsabilitatea partidului.
Totodată, el a recunoscut că lipsa unei organizări bune poate duce la pierderea unor campanii, ceea ce este un punct vulnerabil pentru multe partide politice.
Implicarea Federației Ruse în alegeri și dezinformarea
Bolojan a abordat și subiectul influenței Federației Ruse asupra alegerilor din diverse țări, afirmând că acest lucru este o realitate.
„Sunt două aspecte care nu pot să fie contestate. De-a lungul campaniilor din Vest, în mod direct sau indirect, se recunoaște implicarea Rusiei în acest tip de alegeri, acum nu se mai face cu oameni fizici.
Aceste forme de război hibrid, neîncrederea în autorități este multiplicată, toți oamenii cu credibilitate sunt atacați, este evident că această chestiune s-a întâmplat peste tot”, a spus el.
El a explicat că această formă de „război hibrid” se bazează pe dezinformare și pe erodarea încrederii publicului în autoritățile statului.
„Dacă ai o campanie care este targetată foarte bine și nu te costă niciun ban, ce poți să crezi, știind ce se întâmplă. Eu nefiind membru în CSAT, nefiind judecător nu am avut acces la baza de date să vă spun ce s-a întâmplat. Este o rețetă, nu trebuie să fii expert să vezi semnătura din spatele unor acțiuni. Dezinformarea și partea de intoxicări prind foarte bine unde neîncrederea este foarte mare.
Noi nu am reușit să generăm o încredere mare a românilor în guvernare. Ideea de a vota împotrivă nu este o idee nemaipomenită, pentru că trebuie să vezi care sunt beneficiarii ei”, a întrebat Bolojan, subliniind cum dezinformarea prosperă în contexte de neîncredere.
Parlamentul cu 300 de aleși: pași concreți pentru implementare
În ceea ce privește reducerea numărului de parlamentari la 300, Bolojan a afirmat că acest proiect va fi pus în practică atunci când va exista o majoritate care să-l susțină.
„O să vedeți lucrurile pe care le-am spus în campanie votate, atunci când va exista o majoritate care să le voteze. Dacă nu ai o majoritate care să susțină proiectele importante, nu ai cum să le treci. Lucrurile pe care le-ai gândit și sunt bune, pot avea șanse dacă ai suportul Coaliției”, a subliniat Bolojan.
El a adăugat că succesul acestui proiect depinde de sprijinul din partea coaliției de guvernare și că aceasta este una dintre direcțiile de lucru ale echipei sale.
„La asta lucrăm, ca proiectele pe care le-am gândit să fie transformate în proiecte de legi”, a declarat Bolojan.
