Adevărul despre intrarea României în Schengen
Europarlamentarul Eugen Tomac spune că intrarea României în Schengen pe care aeriană și maritimă este un progres. Totuși, adaugă că nu este o mare realizare.
El sugerează că evaluarea trebuie făcută în contextul „umilinței suferite de România în cadrul Consiliului JAI” din 8 decembrie 2022.
„Câteva chestiuni despre intrarea în Schengen. Actuala putere vrea să ne prezinte un mare eșec drept o uriașă victorie. Intrarea în Schengen pe cale aeriană și maritimă este un pas înainte, dar nicidecum o mare realizare! Totul trebuie privit în continuare prin prisma umilinței pe care România a îndurat-o la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Atunci, Austria și Olanda au blocat extinderea pentru noi și vecinii bulgari, dar în aceeași ședință au acceptat intrarea Croației în două etape, cu un calendar aprobat integral pentru anul 2023”, spune Eugen Tomac.
Evenimentele care au schimbat decizia privind România și Bulgaria
Tomac ridică întrebări cu privire la evoluțiile survenite între 8 decembrie 2022 și 30 decembrie 2023. În această perioadă, printr-o procedură scrisă, nu printr-o ședință obișnuită a Consiliului JAI, ci prin decizia statelor membre adoptată în câteva ore, s-a acceptat parțial aderarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
„Au existat împrejurări care au schimbat cursul evenimentelor și ele trebuie privite ca un tot întreg. În primul rând, Guvernele României nu au avut până în 2022 o strategie comună cu Guvernele Bulgariei, iar comunicarea între București și Sofia pe acest dosar a fost superficială.
În plus, Bulgaria, până în 2023, a trecut printr-o lungă criză guvernamentală, cu cinci rânduri de alegeri anticipate în perioada 2021-2023. La București, în continuare, nu am făcut mari schimbări în abordarea noastră, dar am apelat strategic la un sprijin care a contat enorm, poate chiar esențial, pentru a determina Austria să renunțe la blocajul împotriva României.
Sprijinul oferit de Statele Unite ale Americii a determinat Viena să-și schimbe radical retorica. De aici, chestiunea a devenit tot mai clară și mai eficient de gestionat de toți ceilalți actori implicați”, a mai spus europarlamentarul, pe pagina de Facebook.
Austria a rămas singură
Potrivit lui Tomac, schimbarea atitudinii Austriei a fost determinată și de faptul că aceasta a rămas izolată sau a fost singura țară care a susținut o anumită poziție.
Eurodeputatul afirmă că Olanda, având premierul Rutte ca arhitect al blocării extinderii Spațiului Schengen timp de 11 ani, și-a schimbat abordarea.
Chiar dacă în ianuarie 2023 se angajase, alături de Nehammer, că extinderea Schengen nu ar trebui să aibă loc prea curând, Olanda nu mai poate adopta o poziție atât de rigidă.
Motivul pentru această schimbare este simplu: premierul Mark Rutte se pregătește să devină Secretar General NATO în 2024. El nu poate obține consensul celor 30 de state membre dacă are o atitudine inflexibilă în Uniunea Europeană.
„Olanda, care prin vocea premierului Rutte a fost artizanul blocajului extinderii Schengen timp de 11 ani, a renunțat la această abordare.
Deși chiar și în ianuarie 2023 se angaja, alături de Nehammer ca Schengenul să nu se extindă prea curând. Motivul pentru care Olanda nu mai poate fi atât de rigidă este simplu: premierul Mark Rutte se pregătește să devină în 2024 Secretar General NATO și nu poate obține consensul tuturor celor 30 de state membre, având o abordare inflexibilă în UE în relația cu doi aliați NATO de pe flancul estic.
Pe fondul acestor două aspecte politice importante, Comisia Europeană, împreună cu Președinția spaniolă a UE, au jucat cartea compromisului în relația cu Austria, care și-a impus și de această dată punctul de vedere, obținând ceea ce își dorea: o amânare a intrării României și Bulgariei până în 2025”, mai spune eurodeputatul.
