Cei de la Tnuva au crezut că românii pot face diferenţa între un produs de calitate şi unul comun, în ceea ce priveşte lactatele. S-au înşelat“, crede Elena Cosma, partener la ZRP Insolvency, societatea care se ocupă de falimentul producătorului israelian. Prin politica pe care a ales să o aplice în România, Tnuva, altfel lider al pieţei de profil în Israel, nu a făcut decât să-şi netezească drumul spre eşec.
Au intrat în România încă din 2007 şi în niciunul dintre cei cinci ani care au trecut până la falimentul anunţat în primăvara acestui an nu au reuşit să obţină profit. Paradoxal, calitatea ridicată a produselor, care atrage de la sine şi costuri ridicate de fabricaţie, a pus capac afacerii. Au construit o fermă modernă, au adus vaci superioare care dădeau lapte de prima clasă şi utilaje de ultimă generaţie pentru procesare, însă nu au reuşit să iasă din pluton în ochii consumatorului român. Din ianuarie sunt în faliment şi au lăsat în urmă datorii de 117 milioane de lei, în principal către bănci. BRD este principalul creditor, cu o creanţă de peste 41 de milioane de lei.
Şi-au canibalizat o afacere cu potenţial
Mai mult, din dorinţa de a rezista concurenţei mari cu produsele de calitate mai slabă şi, prin urmare, mai ieftine, şefii Tnuva au luat decizii care nu au făcut decât să distrugă şi un segment al afacerii care ar fi avut un imens potenţial de dezvoltare. Este vorba despre ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, o comună din judeţul Giurgiu, situată la nici 30 de kilometri de Bucureşti. „Din câte am înţeles, laptele produs la fermă mergea către fabrici la 0,9 lei/litru când, pe piaţă, el se vindea cu 1,3-1,4 lei/litru“, mai spun cei de la ZRP Insolvency. În prezent, ferma funcţionează şi este administrată direct de către firma afiliată casei de avocatură Zamfirescu Racoţi Predoiu (ZRP). Aceştia au investit peste 240.000 de euro în întreţinerea celor aproximativ 1.000 de văcuţe. Cea mai mare parte a banilor a mers în constituirea unui stoc de furaje. „În acest moment, avem peste 2.000 de tone de furaje, în condiţiile în care ferma consumă circa 10 tone zilnic. Putem deci să trecem lejer de iarnă. Am încheiat şi contracte pentru vânzarea laptelui la 1,4-1,5 lei/litru. Avem în plan ca, dacă nu vindem ferma, să trecem pe profit. După calculele noastre, acest lucru se va petrece când vom ajunge la o producţie de peste 15.000 de litri/zi, ceea ce s-ar putea întâmpla în primăvara lui 2013“, spune actualul administrator al fermei. Complexul are o capacitate maximă de producţie de 20.000 de litri pe zi. Din cele 1.000 de bovine, doar 550 sunt pe liniile de colectare a laptelui, restul fiind junici şi viţei. Calitatea vacilor este foarte bună (Holstein adaptate), motiv pentru care preţul lor ajunge la 2.000 de euro/exemplar.
Fermă tare de vânzare
„Nu vrem să vindem doar vacile, deşi am primit oferte. Am obţine cam 2 milioane de euro pentru întregul efectiv“, mai spune Elena Cosma. Administratorul a încercat deja să vândă ferma cu 6,7 milioane de euro, însă nu s-a arătat nimeni interesat. După mediatizarea poveştii, au primit însă mai multe cereri pentru caiete de sarcini. Următoarea licitaţie va avea loc pe data de 7 noiembrie şi va porni de la 4,97 milioane de euro fără TVA.
2.000 de euro este preţul minim al fiecăreia dintre cele 1.000 de vaci aflate la ferma din Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu.
