neglijata lipsa de performanta a agriculturii autohtone.Importurile de produse alimentare au explodat practic anul trecut, primele 11 luni marcand o crestere de peste 40%, comparativ cu aceeasi perioada din 2002. Deficitul balantei comerciale a atins aproape un miliard de euro, in crestere cu 55,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Situatia este in cea mai mare parte cauzata de conditiile meteorologice nefavorabile. Seceta a redus drastic productia de cereale a Romaniei, ca si in toate tarile europene, inclusiv in Rusia si Ucraina. Pretul graului s-a dublat pe piata mondiala, ceea ce a scumpit corespunzator nota de plata.Hotaratoare pentru productiile viitoare ale Romaniei sunt negocierile cu Comisia Europeana, care vor demara peste doua – trei luni si unde se vor stabili cotele pentru fiecare cultura in parte. Aceste cote reprezinta de fapt cantitatile maxime ce vor beneficia de subventii acordate direct din bugetul Uniunii Europene. Calculul acestor cote se bazeaza pe media productiilor realizate in ultimii patru – cinci ani, precum si pe necesarul de consum intern. Dupa stabilirea acestor cifre, orice majorare este foarte dificil de obtinut, cotele ramanand neschimbate pentru o perioada lunga.Daca in cazul cerealelor, cresterea importurilor, mai ales valoric, este explicabila prin seceta care a afectat tara noastra, altele sunt motivele care au determinat cresterea cantitatilor de carne de porc si de pasare aduse din strainatate. „UE sustine puternic sectorul zootehnic, si chiar daca au fost eliminate subventiile directe, producatorii beneficiaza de o serie intreaga de avantaje, care conduc in final la un pret competitiv al produselor lor”, spune Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii. La zahar, scaderea productiei interne la un sfert din ceea ce se obtinea cu un deceniu in urma explica explozia importurilor din fosta URSS. Productia de legume de sera a crescut puternic in ultimii ani, prin majorarea suprafetelor cultivate in acest sistem. „Productia medie realizata in 2003 a fost de 300 de tone/ha, ajungandu-se ca peste 30% din necesarul pietei interne sa fie satisfacut in aceasta perioada de serele romanesti”, spune Maria Schutz, directoarea Sere Codlea si presedinta Asociatiei Serelor din Romania.Pentru anul 2004, valoarea importurilor de produse agroalimentare cel mai probabil va scadea, dat fiind conditiile foarte bune de pana acum si a celor doua milioane de hectare cultivate numai cu grau. Carnea, care reprezinta 10% din totalul importurilor, se va mentine la aceeasi valoare, cu toate ca productia interna este in crestere, iar autoconsumul se diminueaza si el.

Seceta a distrus recolta de cereale din 2003
Cresterea importurilor s-a inregistrat in principal la cereale, pe fondul lipsei disponibilitatilor scazute din recoltele 2002 si 2003, urmare a productiilor mici obtinute. Daca in 2002 s-au importat 19,6 de mii de tone de porumb, anul trecut importurile s-au cifrat, doar in primele 11 luni, la 255,2 de mii de tone, ceea ce reprezinta o crestere de peste 12 ori a cantitatii achizitionate pe peste hotare.Necesarul de grau pentru panificatie este in prezent adus din importuri provenite din SUA, Canada si Brazilia. Ministerul Agriculturii anunta ca in lunile februarie – martie 2004 sunt deja incheiate contracte pentru 150 de mii de tone de grau, la un pret de 216 – 230 USD/tona, comparativ cu 95 – 110 USD/tona in aceeasi perioada a anului trecut. Dublarea pretului pe plan international pentru cereale este o alta cauza a majorarii deficitului balantei comerciale. Cresterea pretului painii este de 71,5%, iar la grau de aproximativ 125%, comparativ cu luna decembrie a anului trecut. Pentru acoperirea necesarului de grau de panificatie anul trecut s-au importat 1,7 milioane de tone de grau de panificatie, aproape jumatate din consumul anual al Romaniei, care se cifreaza la aproximativ patru milioane de tone.Pentru recolta din acest an prognozele sunt optimiste. Suprafata insamantata cu grau este de doua milioane de hectare, iar Ministerul Agriculturii estimeaza o productie medie de peste 3.000 de kg la hectar, ceea ce inseamna o recolta totala de minimum sase milioane de tone de grau, cantitate suficienta pentru consum, refacerea rezervelor si disponibil pentru export. „Daca estimarile oficiale se vor adeverii, criza graului va inceta o data cu noua recolta. Conditiile au fost favorabile pana la aceasta data, starea de vegetatie a culturilor de grau este buna, iar rezervele de apa din sol s-au refacut dupa ultimele precipitatii”, declara Aurel Popescu, presedintele Rompan.
Import: 1.900 de tone
Crestere 2003: 93%
La cereale importurile trebuie sa se diminueze cel mai mult in acest an, si pentru ca anul 2003 a marcat o crestere spectaculoasa a acestora. Numai pentru grau este estimata o productie de peste sase milioane de tone, aproape dublu fata de necesar.

Porcul occidental, mai ieftin si mai gustos
In Romania au intrat, anul trecut, cu 21.300 de tone de carne de porc mai mult decat in 2002, importurile reprezentand cam o treime din piata. In acelasi timp, a sporit, cu pana la 4%, numarul porcilor din ferme si gospodarii. Aparent, a crescut foarte mult cererea. „A crescut si puterea de cumparare. Dar cred ca unele firme au profitat de subventiile acordate la export producatorilor polonezi si au achizitionat cantitati mari de carne in ultima perioada, ceea ce va duce la o scadere a importurilor in primele luni ale lui 2004”, crede Sorin Minea, directorul general al Angst. Chiar si atunci cand nu exista subventii explicite, firmele romanesti prefera piata central si vest-europeana. „Noi folosim cam 50% carne din import”, spune Minea. Motivul? „Calitatea carcaselor la noi este inferioara. In plus, sunt anumite tipuri de carne pe care le gasim doar in UE. si sa nu uitam de preturi: cei din UE au fost subventionati ani de zile, pentru a ajunge sa produca ieftin”, explica Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii.
82 de milioane de euro valoarea importurilor
30% crestere fata de 2002
Cresterea treptata a numarului de porcine si stabilizarea pietei ar putea duce la o stagnare a importurilor.

Puii indigeni sunt sabotati de cei de peste Ocean

Desi in perioada ianuarie-noiembrie 2003 a inregistrat o scadere aproape insesizabila, importul de carne de pasare se mentine alarmant pentru producatorii indigeni, reprezentand cam 60% din piata. „Cam jumatate provin din Statele Unite, iar aproape un sfert din Brazilia. In ciuda costurilor mari de transport, ajung aici la preturi anormal de mici. Este, de fapt, vorba de concurenta anormala”, spune presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari, Ilie Van, care crede ca cele 100.000 de persoane care depind, direct si indirect, de industrie au nevoie de protectia si ajutorul statului. Ciprian Balas, directorul economic al distribuitorului Reho Vertrieb, crede ca, atata timp cat romanii vor prefera sa manance ieftin, produsele refrigerate aduse de peste hotare vor fi preferate celor proaspete, mai scumpe. „Pe piata bucuresteana se inregistreaza, de pilda, o crestere a cererii pentru carne de pui proaspata, evident produsa in Romania”, spune el, afirmand ca, pentru 2004, spera ca jumatate din marfa vanduta sa fie romaneasca.
48 de milioane de euro valoarea importurilor
3% scadere pe primele 11 luni, dar din estimarile pentru decembrie rezulta o crestere de cateva procente fata de 2002
Preturile mici din SUA si Brazilia vor continua sa-i atraga pe romani.

Morcovii, ceapa si cartofii din strainatate sunt mai cautati
Importul de legume proaspete este de zece ori mai mic decat cel de cereale si reprezinta 1,5% din totalul importurilor de produse agroalimentare. Cu toate ca se plaseaza pe locul al 13-lea in ierarhia produselor straine de pe piata, cu o valoare de numai 21 de milioane de euro, sunt foarte vizibile. Aceasta se datoreaza faptului ca in supermarket sunt etalate in rafturi, etichetate corespunzator cu tara de origine. Painea, mezelurile, zaharul sunt produse si ambalate in tara, insa materia prima provine intr-un procent foarte mare din strainatate. Totusi importurile de legume proaspete au crescut spectaculos in cursul anului 2003, cu 75 de mii de tone, ceea ce reprezinta o dublare a acestei cantitati comparativ cu anul precedent. Aceasta nu s-a datorat unei scaderi a productiei interne, care dimpotriva a crescut cu 10%. La o productie de trei milioane de tone, importurile din 2003, de 155 de mii de tone, nu pot reprezenta o concurenta semnificativa pentru fermierii autohtoni. Cresteri ale importurilor se constata in principal pentru legumele de camp.rn
rnImport 2003: 145 de mii de tonern
rnCrestere 2003: 95%rn
rnCresterea productiei de legume de sera, precum si a unor sortimente din cultura de camp, prevad o diminuare a cantitatilor importate.rn
rn
rnConserve romanesti cu ingrediente de importrn
rnIndustria conservelor rezista diferentiat la presiunile producatorilor externi. Dupa ce flota de pescuit oceanic a fost decimata, doar una din sase fabrici de conserve de peste a ramas in functiune. „Din 3.000 de salariati, mai sunt 244. Lucram cu peste de apa dulce din Dunare, dar mai ales cu peste oceanic din Spania, Norvegia sau Irlanda. Dar avem de suferit din cauza preturilor de dumping ale importurilor”, spune Ioan Curtean de Hondol, actionar majoritar al Tulco SA. si industria conservelor din carne este tributara importurilor. Estimari din piata spun ca peste 50% din carnea folosita e adusa din afara. Altfel stau lucrurile la compoturi, gemuri sau legume conservate. Cei de la Raureni spun ca fructele si legumele romanesti sunt mult mai ieftine. Problema o reprezinta tehnologia invechita. „Pe piata au intrat conserve si sucuri din import la jumatate de pret fata de al nostru. E vorba si de subventiile primite de producatorii externi, dar si de tehnologia moderna”, spune directorul economic, Ovidiu Flesariu.rn
rn37 de milioane de euro importuri de peste, o buna parte fiind destinata industriei de conservern
rn22% crestere la acest capitolrn
rnFabricile autohtone vor rezista tot mai greu asediului importurilor.rn
rn
rnRomanii se dau In vant dupa fructele aratoasern
rnRomanii au mancat in primele 11 luni ale lui 2003 aproape 160.000 de tone de citrice si banane, adica mai mult cu 28.000 de tone decat in aceeasi perioada a anului 2002. Anul trecut s-au inregistrat majorari la importuri, unele spectaculoase, si la fructe cu care altadata ne mandream: mere, pere, piersici. „Cheltuielile sunt mari, inainte exportam, dar azi abia supravietuim. Am avea nevoie de un ajutor din partea statului pentru tratamentul livezilor”, spune Ioan Negrea, directorul Pomicola SA din Caseiu, judetul Cluj. Directoarea companiei Excelent din Arad, producatoare si importatoare de fructe si legume, crede, insa, ca romanii au inceput sa aprecieze calitatea si ca si produsele indigene sortate, curatate si frumos ambalate au sanse pe piata.rn
rn66 de milioane de euro valoarea importurilorrn
rn88% crestere la mere, 18% la citrice si banane, 6% pe ansamblurn
rnDaca nu-si vor cosmetiza produsele, pomicultorii autohtoni vor continua sa piarda.rn
rn
rnDin exportator de zahar, Romania a ajuns cel mai mare importator din regiune. In doar zece ani de zile, o industrie infloritoare a fost pusa pe butuci, iar piata interna a devenit debuseul preferat al zaharului de pretutindeni. Anual, importurile de zahar dezechilibreaza balanta comerciala cu 120 de milioane USD. rnIstoria caderii industriei autohtone a zaharului este, in linii mari, aceeasi cu a industriei alimentare nationale in ansamblu. Absenta oricaror strategii guvernamentale de protejare si dezvoltare a agriculturii si exporturilor de produse agricole, faramitarea terenurilor cultivate, indiferenta in ceea ce priveste interesul national au facut ca Ministerul Agriculturii sa fie un simplu spectator si nu un factor de decizie. Rezultatul este urmatorul: din 33 de fabrici de zahar (1991) mai functioneaza zece. Nici acestea nu se simt prea bine. Patronatul din industria zaharului da ca pregatite sa faca fata concurentei din UE doar patru. Suprafata agricola cultivata cu sfecla de zahar a scazut dramatic, de la 200 de mii de hectare in 1991, la 30 de mii in 2002. Productia autohtona s-a prabusit in acelasi ritm alert. In 1991, produceam 340 de mii de tone de zahar alb din sfecla de zahar, pentru ca 11 ani mai tarziu sa ne laudam cu doar 65 de mii, circa 12% din consumul intern.rn
rn
rnCe am mai cumparat de afararn
rnRomanii au cumparat din exterior, anul trecut, produse alimentare din cele mai diverse. E normal ca, in lipsa unei productii interne, sa importam cafea (42 de milioane de euro) ori ulei de palmier. Mai grava este cheltuirea unor sume mari pentru sroturi de soia, faina, hamei ori malt. Toate pot fi produse si in Romania, la fel ca si hrana pentru animale (fie ca e vorba de nutreturi ori de mancare pentru animalele de companie) – importuri de 36,5 de milioane de euro, sau alcoolul etilic (20 de milioane de euro). Unele importuri sunt determinate de preturile mai bune, indeosebi in UE si CEFTA, in timp ce altele, cum ar fi anumite dulciuri si produse de patiserie, sunt aduse din strainatate pentru clientii hotelurilor si magazinelor de lux.rn
rn25 de milioane de euro, produse de patiseriern
rn170 de milioane de euro, ulei de palmierrn
rnIn conditiile unei scaderi a importurilor de cereale, preconizata pentru 2004, produsele aflate acum la coada listei vor avea o pondere tot mai mare.