România este pe punctul de a pierde creditul acordat de Banca Mondială pentru reforma sistemului judiciar. În aproape patru ani, am reuşit performanţa de a utiliza doar 3% din fonduri.

Nesatisfăcător. Acesta este calificativul acordat, pentru al treilea an consecutiv, de Banca Mondială (BM) pentru modul în care autorităţile române au înţeles să implementeze proiectul „Reforma sistemului judiciar“. În urma unei recente evaluări, BM a constatat că s-au utilizat doar 3% din cele 130 de milioane de dolari puse la dispoziţie. Valoarea totală a proiectului este de circa 172 de milioane de dolari, restul de 42 de milioane de dolari reprezentând cofinanţarea de la bugetul naţional. Împrumutul a fost acordat Ministerului Finanţelor, iar de implementarea proiectului se ocupă Ministerul Justiţiei (MJ) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ruxandra Costache, expert al BM, a afirmat recent, în cadrul unei conferinţe organizate la Cluj, că România plăteşte dobândă pe toată suma trecută în acord, chiar dacă a utilizat doar câteva procente din alocaţie. Decizia BM de a acorda un împrumut României pentru reforma sistemului judiciar datează din ianuarie 2006. Scopul era creşterea eficienţei instanţelor din ţara noastră, reducerea corupţiei şi sporirea transparenţei actului de justiţie, într-un moment decisiv pentru aderarea României la UE. Obiectivele rămân actuale, figurând drept cerinţe ale Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, iar nerespectarea lor poate activa clauza de salvgardare în domeniul justiţiei. Reprezentanţii BM au subliniat faptul că fiind un program foarte important şi dată fiind subfinanţarea sistemului judiciar, ca şi restricţiile bugetare actuale, au decis să nu îl anuleze. De altfel, o mişcare de protest a magistraţilor, motivată de efectele subfinanţării justiţiei, a blocat recent instanţele din întreaga ţară. Reprezentanţii MJ ne-au declarat că, în prezent, autorităţile române negociază cu reprezentanţii BM extinderea termenului de valabilitate a finanţării.

4 milioane de euro cheltuite în 4 ani

Până la începutul anului 2009, nu fusese semnat niciun contract de execuţie pentru lucrările incluse în proiect. Prime­le contracte au fost semnate în luna februarie a.c. Motivele invocate de MJ: necesitatea reactualizării întregii documentaţii tehnice, pentru a corespunde cerinţelor actuale, obţinerea avizelor pentru documentaţiile tehnico-economice, întocmirea proiectelor tehnice şi obţinerea autorizaţiilor de construire. „Ca urmare, până în prezent, a fost contractată doar suma de 15,5 milioane de euro, plăţile efectuate ridicându-se la 4,1 milioane de euro“, precizează Biroul de presă al MJ. Potrivit acestuia, în perioada următoare vor fi finalizate procedurile de achiziţie pentru lucrările de construcţii la încă patru obiective de investiţii, ajun­gân­du-se astfel la 12 contracte de lucrări încheiate (din totalul de 20): Totodată, se vor demara procedurile de achiziţie pentru restul locaţiilor, se va continua şi finaliza procedura de achiziţie a sistemului IT de management al resurselor financiare, umane şi materiale la nivelul sistemului judiciar.

Purtătorul de cuvânt al CSM, judecător Cecilia Morariu, ne-a spus că instituţia sa este – alături de MJ, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri – responsabilă pentru două componente, care împreună au alocate sub 5% din fonduri: „Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar“ şi „Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor“, în mare parte realizate sau cel puţin aflate în diferite stadii de implementare. Pentru restul proiectului, reprezentând 95% din finanţare, este responsabil Ministerul Justiţiei.  Măsura pe care o aplică în mod normal Banca Mondia­lă atunci când este nevoită să acorde calificativul „nesatisfăcător“ unui program este anularea acestuia sau, cel puţin, a componentei principale, aceea de investiţii.

Soluţia ne-o dă tot Banca Mondială, dar cu respectarea unor condiţii severe

186-42420-10_justice_47.jpgPentru a evita pierderea fondurilor, re­pre­zentanţii BM au propus Ministerului Justiţiei şi celui al Finanţelor ca, de urgenţă, să solicite restructurarea obiectivelor proiectului, restructurarea şi adaptarea indicatorilor-cheie de măsurare a eta­pelor şi a realizărilor obiectivelor pro­gramului şi, în final, să solicite o prelungire cu 18 luni a duratei proiectului faţă de data stabilită iniţial. Această modificare ar implica o reducere a fondurilor alo­cate de la 130 milioane de dolari la 89 de milioane, ceea ce înseamnă că peste 40 de milioane de dolari sunt deja pierdute; totuşi, există posibilitatea ca, din 2011, BM să aloce noi fonduri (care s-ar putea ridica la e­­chi­valentul a 30 de mi­lioane de euro). O altă cerinţă a BM este aceea ca MJ să-şi asume anumite „clauze de salvgarda­re“, printre care şi res­­­­pectarea procedu­rilor de consul­tare publică privind lucrările de construcţii care se vor e­xe­cuta. De asemenea, MJ trebuie să finalizeze raportul de evaluare a ofertelor pentru sistemul integrat de management până la sfârşitul lunii ianuarie 2010, după cum va trebui să întocmească şi un manual operaţional pentru buna de­rulare a investiţiilor. Re­prezentanţii BM au prezentat şi un calendar pentru fiecare etapă, sub sancţiunea anulării pro­­­­gramului dacă termenele nu sunt res­pectate. Iar în cazul în care programul ar fi anulat de BM din cauza incapacităţii de implementare a beneficiarului, sistemul ju­diciar românesc nu va mai putea beneficia de finanţare din partea acestei instituţii timp de mulţi ani de acum încolo.

Este ne­realist să afirmăm, în acest moment, că se va cheltui întreaga sumă acordată de Banca Mondială.
Ruxandra Costache, expert la Banca Mondială

1,2 mil. dolari s-au plătit în cadrul proiectului unor consultanţi pentru revizuirea celor trei coduri juridice. Printre consultanţi se numără Cătălin Predoiu şi Valeriu Stoica

BANI PENTRU JUSTIŢIE

Proiectul „Reforma sistemului judi­ciar“ are patru componente:
– Reabilitarea infrastructurii instanţelor, adică reabilitarea, construirea şi dotarea a aproximativ 25 de sedii de instanţe pe teritoriul ţării (85 mil. dolari) 
– Întărirea capacităţii administrative (11 mil. dolari)
– Realizarea unui sistem integrat de mana­ge­­ment al resurselor (21,5 mil. do­lari)
– Dezvoltarea instituţiilor sistemului judiciar (6,61 mil. dolari).