În lume există trenuri care circula cu 350km/h, însă puțini știu că România a inventat un tren capabil să meargă cu 500km/h.  
În anii ’70 marele savant român Henri Coandă a inventat un tren capabil să circule cu viteze de peste 500 de kilometri pe oră.

roiectul de construcţie a fost conceput după ce Nicolae Ceauşescu le-a cerut savanţilor o alternativă ieftină la metrou. În anul 1969, Henri Coandă a înfiinţat Institutul de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică INCREST. Aici a proiectat un tren care circula în conducte şi atingea viteze record pe baza diferenţei de presiune atmosferică. În anul 1972, Coandă s-a stins din viaţă iar invenţia sa a fost perfecţionată şi experimentată. În vecinătatea localităţii Măneciu, în anul 1974, cercetătorii au construit o unitate de cercetare în care au aplicat, la scară mare, transportul de mărfuri şi de persoane prin conducte. Baza a fost construită, departe de ochii curioşilor, într-o pădure, iar experimentele se ţineau în secret. După Revoluţie proiectul a fost abandonat.

Americanii reiau proiectul lui Coandă

Unul dintre tinerii românii care face, în prezent, cunoscută România peste hotare este Denis Tudor, 23 ani. Aflat în anul patru la facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, Denis este unul dintre câştigătorii competiţiei Hyperloop, ce şi-a propus găsirea unei alternative de transport a viitorului, iniţiată de omul de afaceri Elon Musk. Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.250 de kilometri pe oră. 

 

„Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul  condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion“, spune Denis Tudor. „Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică“, adaugă acesta.

Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie. Elon Musk şi-a dorit idei originale, optând pentru organizarea unui concurs amplu, care a început cu design-ul sistemului de transport rapid şi care se va termina cu construcţia propriu-zisă a acestuia, dar şi a infrastructurii necesare.Odată implementat, proiectul va face ca o călătorie din Los Angeles în San Francisco, adică o distanţă de peste 550 de km,  să se realizeze în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari. Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă.