Concret, crica a afectat 85% dintre românii cu vârsta peste 18 ani, procent în creștere față de martie 2010 (77%), conform studiului Financial CrisisMeter realizat de Mercury Research în luna noiembrie 2010, pe un eșantion de 1.200 de persoane cu vârsta peste 18 ani.
Anul 2010 a adus schimbari și în calcularea bugetului familial lunar. Românii alocau la sfârșitul anului 2010 o mai mare parte din totalul veniturilor pentru mâncare și rate în comparație cu noiembrie 2008, când s-au înregistrat primele semne ale crizei în România. În același timp, proporția de buget alocată către haine și produse de îngrijire personală, obiecte de mobilier sau educație a scăzut. În comparație cu anii trecuți, românii au redus cheltuielile atât la mâncare, cât și la alte categorii de produse sau servicii, precum telecomunicațiile, produsele de îngrijire personală, vacanțe și ieșiri în oraș.
În continuare, cea mai mare parte din totalul veniturilor lunare ale românilor (40%) este destinată produselor alimentare, procent în creștere în comparație cu doi ani în urmă (38%). Dacă în noiembrie 2008, ratele însemnau 5% din veniturile lunare, pe parcursul lui 2010, s-a ajuns la 6 – 8% din buget. De asemenea, la începutul crizei (noiembrie 2008) bugetul pentru educație era de 7,4% din venitul total, iar la sfârșitul anului trecut procentul era de umai 5%. Și banii pe care reușeau să-i pună deoparte s-au redus la 3% la sfârșitul lui 2010 față de 5% la începutul lui 2009.
Patru din zece români erau mult mai îngrijorați în legătura cu situația lor financiară în comparație cu șase luni în urmă față de data interviului. Criza financiară a fost cel mai puternic resimțită de persoanele cu varsta între 35 și 50 de ani, de persoanele din gospodăriile cu un nivel de bunăstare mai redus și de persoanele cu venituri mici.
Pentru cei mai multi dintre cei afectați de criză (57%) efectul negativ s-a resimțit la nivelul venitului și prin scăderea nivelului de trai. De asemenea, scăderea puterii de cumpărare/ creșterea prețurilor a fost resimțită de 44% dintre cei afectați. La distanță de acestea, pierderea locului de muncă a fost urmarea crizei pentru 4% dintre românii afectați de criză. Dificultatea de a găsi un loc de munca a avut impact asupra a 3% dintre românii care au resimțit negativ criza, procent în scădere față de martie 2010 (7%). Tinerii au întâmpinat într-o măsură mai mare dificultăți în a-și gasi un job (8%).
Alte efecte negative menționate în studiu au fost creșterea facturilor la utilități și a taxelor (3%), pierderea de către alți membri ai familiei a locurilor de muncă (3%) sau reducerea cheltuielilor pentru asigurarea celor necesare (3%).
