Subsemnatul Peșchir Bogdan, în calitate de inculpat contestator în dosarul cu nr. de mai sus, prin avocat dr. Constantin Ioan GLIGA, 

formulez prezentele

CONCLUZII SCRISE

prin intermediul cărora vă rog, în baza dispozițiilor art. 204 alin. 12 C. pr. pen,  să admiteți contestația declarată împotriva Încheierii judecătorului de drepturi și libertăți din 15.04.2025 pronunțată în cauză și în consecință, să respingeți propunerea de prelungire a măsurii arestarii preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr. 72/76/P/2024/d3 ca nefondată, cu consecința punerii de îndată în libertate a subsemnatului.

În măsura în care veți aprecia necesară, pentru buna desfășurare a procesului penal, luarea unei alte măsuri preventive, vă rog să aveți în vedere măsura controlului judiciar.

MOTIVE

Subsemnatul sunt inculpat pentru presupusa săvârșire a 265 de acte materiale ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 386 alin. C.pen. (infracțiunea de corupere a alegătorilor), constând în aceea că “în perioada 28.03.2024 – 31.01.2025, a oferit suma de 879.521,13 USD, sub formă de gift-uri pe aplicația TIK TOK (plăți efectuate prin aplicație în timpul unor sesiuni live ale utilizatorilor prin oferirea de puncte ce pot fi convertite în sume de bani) și sumele de 302.547,87 lei și 17.859,31 USD, prin transferuri efectuate prin aplicația REVOLUT (conturi bancare și portofele electronice de criptomonede), către 265 de persoane, în scopul determinării acestora să îl voteze pe candidatul independent GEORGESCU CĂLIN la alegerile prezidențiale organizate în anul 2024”.

Particularitățile acestei cauze impun analizarea existenței elementelor de ordin probator care să conducă la concluzia existenței suspiciunii rezonabile că a fost săvârșită o infracțiune, cât și a celorlalte condiții privitoare la caracterul necesar al unei asemenea măsuri.

  1. Cu privire la existența suspiciunii rezonabile că a fost săvârșită

infracțiunea de corupere a alegătorilor, prevăzută de art. 386 C. pen. constând în: oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, în ciuda faptului că ni se va spune că există autoritate relativă de lucru judecat în ceea ce privește existența suspiciunii rezonabile că s-a săvârșit această infracțiune, autoritate conferită de încheierea din 02.04.2025 a Tribunalului București prin care, cu opinia separată a unui judecător, a fost respinsă contestația împotriva arestării inițiale, totuși continuăm să susținem acest lucru mai ales prin raportare la elementele probatorii noi la care apărarea a avut acces.

Din această perspectivă prima observație care se impune a fi făcută, este că încheierea din 02.04.2025 nu este motivată, condiții în care raportarea făcută de judecătorul de drepturi și libertăți la conținutul acesteia, prin mențiunile de la fila 4 din încheierea contestată sunt nejustificate, mai ales că există o opinie separată la dispoziția majoritară în cauză.

Mai apoi, analiza tipicității acestei infracțiuni ne obligă să evaluăm dacă acțiunile imputate inculpatului prin actul de punere în mișcare a acțiunii penale sunt apte de a  determina alegătorul să voteze un anumit candidat. În aces tens termenul ,,determinare”, potrivit https://dexonline.ro/, înseamnă: „a face pe cineva să adopte o părere pe bază de dovezi și argumente, a-l face să recunoască ceva ca adevărat”. Or din probele prezentate în referatul de propunere de prelungire a arestării preventive, reiese că persoanele care se adresau la Bogdan Peșchir, fie aveau deja adoptată o anumită poziție politică, astfel încât nu mai exista necesitatea ca inculpatul să determine pe cineva să acționeze într-un anumit sens, fie exprimările inculpatului au fost în cu totul alt sens decât cel acreditat de procuror.

Astfel, la fila 11 a referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive este citată conversația inculpatului cu utilizatorul Tik Tok Costelusclejanioficial în care inculpatul scrie explicit:

-„Nu am “băgat” pe nimeni Costeluș;

          -Eu le-am zis ce cred că este bine pentru țară;

          -Eu nu îi plătesc să facă ceva;

          -Fiecare face voluntar;

          -Ce crede și cum crede; (….)

          -Tu caută despre el, citește, uită-te la videouri cu el;

          -Și hotărăști tu;

          -Dacă îți place și vrei să îl susții;

          -Fă ce simți tu;

          -În sufletul tău.”

În ciuda faptului că am atras atenția în mod special asupra acestui dialog, JDL a distorsionat în mod nepermis sensul evident al acestor mesaje, și al celorlalte asemănătoare susținând că Bogdan Peșchir folosește îndemnuri și forme subliminale de determinare (fila 7 din încheiere).

Mai mult, în corespondența cu BELIVEINANGELS fila 17 din referat, citată și la fila 5 din încheierea contestată, inculpatul precizează expres:

-“Mai eu le-am explicat la toți de ce îl susțin pe omul asta;

          -Le-am zis să facă cum cred ei și simt ei;

          -Să nu facă după mine;

          -Dar eu sincer cred că România are o șansă reală cu omul asta.”

          De altfel, în întreg dosarul la care am avut acces până la acest moment procesual nu am găsit nicio afirmație în care Bogdan Peșchir să solicite vreunei persoane să voteze într-un anumit sens.

În aceste condiții putem afirma că nu este probată DETERMINAREA, de esența laturii obiective a infracțiunii de coruperea alegătorilor neexistând manifestarea de voință explicită de a determina o anumită persoană, neexistând un efect pe plan psihic produs asupra subiectului pasiv, conduita alegătorului nefiind dirijată de către inculpat în vreun fel.

În încercarea de a pune ceva în spatele hotărârii pronunțate JDL preia inclusiv afirmații aparținând altor persoane, spre exemplu Raviczki Paul Călin (fila 5 din îmcheiere) în care acesta își exprimă poziția conform căreia “Toată campania asta pe care o fac, mi-a adus foarte multe probleme”, o afirmație neutră de altfel, și o folosește ca argument pentru circumscrierea sferei noțiunii de determinare?!?!

  1. Continuând analiza cu privire la condițiile cerute de elementul material al laturii obiective al infracțiunii de Coruperea alegătorilor, literatura de specialitate este unanimă în a recunoaște că această infracțiune nu se poate săvârții decât în perioada campaniei electorale, până în ziua votului. Prin urmare reținerea unei perioada infracționale ce excede perioadei campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale  din 2024, cuprinse între 10 – 23.11.2024 este în contradicție totală cu conținutul și sensul dispoziției legale, având rolul exclusive de a distorsiona realitatea și de a face să pară lucrurile cât mai impresionante.

Judecătorul de dreptri și libertăți pleacă de la premisă inexactă, susținând că acțiunea de a oferi bani, bunuri ori alte foloase rezultă cu prisosință,  însă ceea ce a scăpat din vedere este că legea sancționează numai oferirea de bani într-un anumit scop clar determinat adică pentru determinarea alegătorilor să voteze într-un anumit sens!!! 

  • Din perspectiva formei de vinovăție cu care a acționat inculpatul, apreciem că aceasta poate fi cel mult plasată în zona culpei cu prevedere, care nu este însă de natură să realizeze tipicitatea infracțiunii analizate, deoarece din conținutul conversației purtate cu utilizatorul Tik Tok Sandu Petrică prezentată la filele 8-9 din referatul cu propunere de prelungire a arestării, rezultă că inculpatul împreună cu acest utilizator se întreabă dacă au voie să posteze poza unui anumit candidat, la afirmația lui Sandu că i-a spus un anume Florinel că nu ar avea voie să posteze poza, inculpatul răspunde că nu știe 100%, dar că e cont privat. Mai mult inculpatul îi spune interlocutorului să să îl întrebe mai bine pe un anume George pentru că “nici eu nu știu sigur”. Această discuție aduce în centrul atenției o posibilă eroare ca și cauză de neimputabilitate asupra conținutului unei norme extrapenale, pe care inculpatul nu avea nicio obligație să o cunoască. 
  1. Dar reținerea unei activități infracționale ce excede perioadei campaniei electorale se transformă de fapt într-un argument deosebit de puternic în favoarea nevinovăției inculpatului, care a susținut constant că sumele cheltuite de el pe rețeaua socială Tik Tok nu au nicio legătură cu sensul atribuit acestor activități de acuzare, că el cu cel puțin doi ani înainte de data alegerilor prezidențiale 2024 a început să facă donații pentru diverse cauze, fără legătură cu interesele electorale, animat de dorința de a atinge nivelul maxim de vizibilitate pe această rețea socială, respectiv nivelul 50, pentru ca ulterior să poată dezvolta alte afaceri ce presupuneau în mod esențial o notorietate deosebită.

În acest sens, relevantă este discuția inculpatului cu utilizatorul TikTok ZIAD citată în referat începând cu fila 29 în cadrul căreia, la fila 32 inculpatul precizează expres „eu am vazut ca investiție contu acesta, mi-am adunat oameni care trb lângă mine”, afirmație reluată la fila 36 „Ți-am zis văd ca o investiție contul asta; vreau să fac ceva curând”.

  1. Din perspectiva dreptului cetățeanului de a-și exprima susținerea pentru un candidat la alegeri, se impune a observa faptul că în principiu, orice persoană are dreptul să-și exprime liber opiniile politice, inclusiv preferințele electorale, în virtutea libertății de exprimare, garantată de art. 30 din Constituția României și de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totuși, există anumite limite și excepții, în special pentru:

  1. Funcționari publici și persoane cu funcții de autoritate publică
  • Art. 98 din Legea nr. 161/2003 interzice funcționarilor publici să facă propagandă electorală în favoarea unui partid sau candidat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
  • Polițiști, jandarmi, magistrați, militari – au obligația de neutralitate politică. De exemplu, art. 28 din Legea 303/2022 prevede că judecătorii și procurorii nu pot face parte din partide politice sau să desfășoare activități de propagandă electorală.
  1. În timpul campaniilor electorale
  • Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, dar și decizii AEP sau ale BCC pot reglementa afișajul, publicitatea electorală, propagarea mesajelor în locuri publice, etc.
  • De exemplu, în școli, biserici, instituții publice NU este permisă propaganda electorală.
  1. Protejarea ordinii publice și a drepturilor altora
  • Dacă exprimarea preferinței electorale incită la ură, violență sau instigare la discriminare, ea poate fi sancționată (penal sau contravențional) – vezi OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob.

În concluzie: un cetățean obișnuit are voie să-și exprime public preferința electorală, inclusiv pe rețele sociale, în presă sau prin participarea la mitinguri. Doar dacă are o funcție publică, mai ales cu obligații de neutralitate, sau dacă se află într-un context reglementat (școală, secție de vot, etc.), atunci pot apărea restricții justificate legal.

Particularizând aceste considerații teoretice la cauza Bogdan Peșchir observăm faptul că acesta este un simplu cetățean, neafiliat politic, ce nu deține nicio calitate din cele prevăzute mai sus, prin urmare nu este supus niciunei limitări în exercitarea dreptului fundamental la opinie.

În același sens, Ghidul privind articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului oferă o analiză detaliată a jurisprudenței CEDO referitoare la dreptul la alegeri libere și interacțiunea acestuia cu libertatea de exprimare. Documentul subliniază că libertatea de exprimare este esențială în context electoral, permițând dezbateri politice deschise și informarea alegătorilor. Totuși, statele pot impune anumite restricții pentru a proteja integritatea procesului electoral și drepturile altor participanți.

  1. Un alt aspect ce se impune a fi lămurit cu valoare de principiu este determinarea diferenței dintre susținerea unui candidat și votarea acestuia, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere practic și simbolic:
  1. Votarea unui candidat este un act individual, privat și formal, realizat în ziua alegerilor, în cadrul procesului electoral.
  • Este protejat de secretul votului, conform art. 62 din Constituția României și legislației electorale.
  • Este singurul act care produce efecte juridice directe în ceea ce privește alegerea unui candidat.
  • Este ocazional (doar în ziua votului).
  • Nu implică în mod necesar o activitate publică sau exprimarea unei opinii.
  1. Susținerea unui candidat este un act de exprimare publică a unei preferințe, înainte sau în afara procesului de vot.
  • Poate fi verbală (declarații, postări pe rețele sociale), scrisă (articole, semnături de susținere), sau activă (participarea la mitinguri, campanii, lipirea de afișe).
  • Intră sub protecția libertății de exprimare (art. 30 din Constituție, art. 10 CEDO), dar poate fi restricționată pentru anumite categorii (ex: funcționari publici, magistrați).
  • Poate avea un caracter public și repetitiv, implicând interacțiuni sociale și politice.
  • Nu produce efecte juridice directe (nu „alege” pe cineva), dar poate influența opinia altora.

În concluzie:

  • Votul este un act electoral, individual, protejabil dar nedeclarabil obligatoriu.
  • Susținerea este un act de opinie, public și declarabil, dar nu obligatoriu urmat de votarea acelui candidat.

Am făcut aceste precizări teoretice deoarece din ansamblul probator citat de procurorul în referatul cu propunere de prelungire a arestării preventive nu rezultă că s-ar fi făcut din partea inculpatului Bogdan Peșchir altceva decât solicitări în sensul susținerii unui anumit candidat, nu însă și pentru votarea acestuia.

Dar Bogdan Peșchir nu a făcut donații pe TikTok numai în perioada campaniei electorale și nici în legătură strictă cu susținerea unui anumit candidat. El a facut donații pentru tot felul de cauze, sponsorizând spre exemplu Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Poiana Brașov cu 200.000 lei în luna noiembrie 2024, conform înscrisului anexat, trimițând diverse sume unui vechi prieten -Lupu Gabriel, fără nicio legătură cu acuzația formulată, dar și pentru foarte multe alte  cauze cu caracter social, sens în care vă prezentăm situația acestor donații conform datelor aflate la dosarul cauzei.

Revenind la conținutul mesajelor trimise și citate în referat, observăm faptul că niciodată inc. Bogdan Peșchir nu cere să fie votat un anumit candidat. El repetă “Eu nu îi plătesc să facă ceva. Fiecare face voluntar. Ce crede și cum crede.” (fila 11 din referat) “Scopul meu nu e să conving pe toată lumea.”. (fila 19 din referat) “Eu fac doar cum simt” (fila 46 din referat).

Pe de altă parte, din conținutul acelorași mesaje citate în referat rezultă că exprimarea unor anumite intenții de vot aparțin interlocutorilor lui Bogdan Peșchir (fila 47 din referat): interlocutor Bamba Spartanul “Omule nu îmi trebuie nimic de la tine; eu țin cu Călin Georgescu”; interlocutor Șerban Sorina (fila 40 din referat): “Eu votez Călin Georgescu”.

Dorința onestă de informare a publicului de care a fost animat inculpatul rezultă cu prisosință nu umai din declarațiile lui formulate în fața organului de urmărire penală, dar și din însuși conținutul referatului, unde la fila 92 jos este prezentată discuția dintre inculpate și Lupu Gabriel, în care vorbesc despre creearea unui site votezinteligent.ro destinate persoanelor cu un nivel ridicat de cultură general, cei doi apreciind că nu se vor adresa persoanelor care votează în schimbul mitei electorale.

La rândul său, prin încheierea din 21.03.2025, același JDl care a pronunțat hotărârea contestată în prezentul demers, preluând aspecte din percheziția informatică asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpat, citează o afirmație a inculpatului în a același sens “Pe mine mă intereseză doar schimbarea și nu pentru mine personal mă doare undeva, pot trăi în orice țară” (fila 27).

Cât despre valoarea efectivă a donațiilor de pe Tik Tok din perioada campaniei electorale, vă rog să aveți în vedere afirmația reprezentantei parchetului de la dezbaterea asupra contestației la încheierea de arestare preventive, potrivit căreia aceasta a fost de numai 381.000 USD. ceea ce semnifică o repliere important a acuzării față de opiniile literaturii de specialitate pe marginea acestei infracțiuni.

Scopul donațiilor inc. Bogdan Peșchir este ilustrat cel mai bine în depoziția martorei Badea Daniela: “Cunosc de la utilizatorii Tik Tok, Pian, Alin, Makaveli, Bamba și Feraru niciodată nu au afirmat că au primit bani pentru susținerea candidatului ci spuneau că primesc bani de la Micula și Bogdan Peșchir pentru că sunt prieteni și că au vrut să îi ajute pe aceștia la clasamentul Tik Tok”.

Același martor, cu privire la personalitatea lui Bogdan Peșchir afirmă despre acesta că “dona puncta pe această platformă pentru provocări și cazuri sociale, sau pentru a primi anumite dedicații de la diverși cântăreți”!

Mai mult, despre Călin Georgescu “afirma faptul că este alegerea lui de vot și că el o să îl voteze, i se pare cel mai bun candidat  pentru că este credincios”. După cum se poate observa, inculpatul nu solicita altor personae să voteze cu un anumit acndidat și nici u a condiționat primirea unor donații de asemenea criterii.

Niciunul dintre ceilați martori audiați, beneficiar ai unor donții din partea inculpatului pe platforma Tik Tok, nu au confirmat teza acuzării că ar fi primit asemenea donații pentru a vota un anumit candidat.

  1. Prin încheierea contestată se acordă spații generoase prezentării implicării financiare a inculpatului, concluzionându-se că a fost creat un climat de insecuritate socială, într-un context social deosebit de important (alegerile prezidențiale) deturnând rezultatele alegerilor. Această susținere este total scoasă din context întrucât Bogdan Peșchir este urmărit penal pentru aceea că a susținut un anumit candidat care însă nu este candidat la procesul electoral aflat în present în derulare!!!

Pe e altă parte, ceea ce nu se analizează deloc în încheierea atacată, deși este de maximă importanță, este că prin modul de interpretare al manifestărilor obiective ale inculpatului, parte din ele vădit distorsionate, sunt grav lezate două drepturi fondamnetale ale oricărui cetățean: dreptul la liberă exprimare și dreptul de a dispune în mod liber de propria avere.

Bogdan Peșchir nu era un candidat la vreo demnitate în stat pentru a fi suspus regulilor de finațare a unei campanii electorale, nu era într-o înțelegere cu vreun candidat pentru a plăti publicitate în contul acestuia, ci pur și simplu și-a exprimat susținerea pentru un candidat. El nu a plătit voturi, în sensul normei de incriminare, ci a donat sume de bani acelora care îi promovau imaginea în mediul on line, faptă ce nu intra sub incidența normei de la art. 386 C. pen..

Mai mult, el nu a avut reprezentarea că manifestarea sa publică ar fi putut fi interpretată în sensul dat de procuror, pentru că dacă ar fi avut reprezentarea că săvârșește ceva ilegal, ar fi apelat la metode ascunse de a plăti acele sume și, cu siguranță, nu ar fi plătit mi de dolari pentru căteva voturi.

Sumele plătite nu erau destinate coruperii alegătorilor, de altfel nu poți schimba rezultatul unor alegeri cu 265 voturi cumpărate, chiar reală să fie fapta, ci exclusiv atingerii nivelului 50 în ierarhia Tik Tok națională. Veridicitatea acestei susțineri rezultă din faptul că 60% din sumele donate pe această rețea sunt reținute de administratorul rețelei, iar beneficiul inculpatului prin aceste donații era tocmai atingerea nivelului menționat, nivel condiționat exclusive de valoarea donațiilor. El nu putea atinge acel nivel decât plătind orice pe rețeaua socială.

  1. Fapta reținută în sarcina inculpatului este sancționată cu o pedeapsă maximă de 3 ani, fapt ce reflectă un pericol social abstract redus al acesteia, fiind plasată pe același palier de pedeapsă cu alte infracțiuni cum ar fi furtul simplu, hărțuirea, violarea de domiciliu sau unele infracțiuni de fals.

Chiar dacă ar fi să dăm crezare susținerilor acuzării conform cărora această infracțiune a fost  săvârșită prin mijloace de comunicare electronice, astfel că este enumerată între infracțiunile de la art. 223, alin. 2 C.pr. pen. pentru care se poate lua măsura arestării preventive, această împrejurare nu schimbă cu nimic situația expusă în paragraful anterior. Mai mult, nu credem că sensul acestei reglementări processual penale a fost acela de a viza în mod special infracțiunea de la art. 386 C. pen., pentru că într-un asemenea caz ar fi fost menționate alte limite de pedeapsă, ci reglementarea processual penală a vizat cu totul alt spectru de infracțiuni cu un pericol social real, posibil a fi săvârșite prin mijloace de comunicare electronice, cum ar fi porografia infantilă, șantajul, infracțiunile informatice, etc..

Urmând logica propusă de procuror și de JDL vom ajunge să lăm măsura arestului preventive și pentru infracțiunea de amenințare dacă este săvârșită prin mijloace de comunicare electronice!!!

  • Măsura preventivă luată față de inculpat este disproporționată față de gravitatea faptei imputate, fiind inacceptabil să fie arestată o persona pentru asemenea fapte în timp ce alte personae acuzate de fapte mult mai grave să se judece sub imperiul unor măsuri preventive mult mai ușoare. Exemplificăm cu cazul Bîlcea Laura acuzată de omor calificat, pentrua ceea că a comandat uciderea tatălui său, săvârșită prin intermediul unui dispozitiv exploziv, inculpate plasată sub control judiciar, sau al numeroaselor persoane acuzate de trafic de droguri plasate sub incidența unor masuri mai puțin restrictive.

Dacă era necesară o atenționare a inculpatului asupra comportamentului să în timpul campaniilor electorale, atunci această finalitate cu siguranță a fost atinsă în cele 37 zile de când este arestat, dar și prin luarea măsurii controlului judiciar cu obligațiile corespunzătoare.

Circumstanțele personale ale inculpatului, tânăr bine integrat social, cu o situație materială peste media socială, angrenat în diverse proiecte sociale, aflat la primul contact cu legea penală, sunt tot atâtea argumente în favoarea admiterii contestației formulate.