Într-un an în care sectorul construcţiilor s-a comprimat cu 17% şi aproape 20.000 de companii de profil şi-au suspendat activitatea sau au intrat în insolvenţă, cifra de afaceri a grupului de firme deţinut de familia Erbaşu s-a majorat cu 35%, ajungând la 30 de milioane de euro.
Diferenţa între 23 şi 30 de milioane de euro este reprezentată de contractele cu finanţare publică, câştigate de grupul Erbaşu în anul instalării recesiunii economice în România. „În 2009, s-au semnat zece contracte de execuţie de lucrări, în valoare totală de aproximativ 35 milioane euro, dar în anii anteriori s-au încheiat aproximativ 30-35 de contracte anual“, spune, pentru Capital, Cristian Erbaşu, directorul general al companiei, adăugând că, în prezent, valoarea totală a lucrărilor aflate în execuţie este de 100 de milioane de euro. De menţionat că nu mai puţin de 80% din contractele grupului, înfiinţat de controversatul om de afaceri Mihail Erbaşu, sunt semnate cu diferite instituţii de stat.
Este aceasta o reţetă care garantează succesul chiar şi în vremuri de criză? Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), spune că, în 2009, sectorul de stat şi cel privat au avut evoluţii foarte diferite. „Chiar dacă din cele zece miliarde de euro, promise de Guvern pentru infrastructură, în planul de măsuri anti-criză au fost alocate, până la sfârşitul anului, doar şase miliarde de euro, sectorul a beneficiat de investiţii publice mai mari decât în anul precedent“, spune Plosceanu. Mai exact, dacă în 2008 circa 70% din proiectele desfăşurate în ţară aveau finanţări private, ponderea lor a scăzut la 40% anul trecut, situaţie ce s-ar putea menţine şi anul acesta. Prin urmare, firmele care lucrau preponderent cu beneficiari privaţi au fost cele mai afectate de lipsa banilor.
Rata de câştig: 1 la 6
Aşadar, chiar dacă achită facturile cu întârziere, statul este cel mai bun client şi în vremuri de criză. Dar riscuri tot există. „Acum ne concentrăm cu predilecţie pe contracte care au beneficiari privaţi, însă în situaţia actuală este foarte greu de găsit un astfel de beneficiar, care să prezinte şi o garanţie că poate susţine proiectul până la capăt“, spune Erbaşu, adăugând că astfel încearcă să restabilească echilibrul între contractele publice şi cele private din cadrul portofoliului companiei.
În prezent, Erbaşu SA are în derulare contracte cu diferite ministere, printre care Ministerul de Interne şi Ministerul Învăţământului, dar şi cu Primăria Generală a Capitalei, respectiv cu cele din sectoarele 1 şi 6, la care se adaugă autorităţile locale din Feteşti, Timişoara şi Slănic Prahova.
Dar nu toate companiile au fost la fel de norocoase. Adrian Costin, director general la CCCF, companie în portofoliul căreia lucrările finanţate din fonduri de stat deţin o pondere de 90%, spune că afacerile firmei au consemnat un recul important din cauza crizei. În septembrie 2009, managerul CCCF estima o scădere a cifrei de afaceri de 50%, faţă de cele 139 de milioane de euro din 2008. „La final de an, nu am scăzut cu 50%, dar totuşi afacerile s-au diminuat semnificativ. Anul acesta, sperăm să creştem puţin, deşi am bugetat cel mai prost scenariu, adică stagnare“, mărturiseşte Costin.
Evident, Erbaşu va participa în continuare la licitaţii organizate de instituţii de stat, mai ales că poate beneficia de experienţa pe care o are în acest domeniu. „Companiile noastre au participat la foarte multe licitaţii. În general, rata de câştig este cam de o licitaţie câştigată la cinci-şase participări. La toate licitaţiile pe care le-am câştigat, ofertele noastre au fost cele mai mici, fără a practica valori subevaluate“, explică Cristian Erbaşu.
Reprezentanţii sectorului vorbesc de faptul că multe firme continuă să câştige licitaţii prezentându-se cu preţuri situate sub costurile lucrărilor (preţ de dumping), dar mizând pe creşteri ulterioare ale valorii contractului. „Din cauza lipsei de finanţări şi a concurenţei crescute, problema preţurilor de dumping nu va dispărea nici în 2010“, spune Plosceanu. „Există în legislaţia achiziţiilor publice o prevedere conform căreia preţul din ofertă nu poate fi sub 85% din valoarea estimată a contractului, dar acesteia i s-a adăugat o portiţă: dacă dovedeşti cu acte structura preţului tău, acesta este acceptat, chiar dacă este mai mic de 85%“, explică preşedintele ARACO.
O companie din cinci a tras pe dreapta
Cristian Erbaşu spune că în 2010 încearcă să menţină nivelul cifrei de afaceri la 30 de milioane de euro, însă profitul ar putea scădea cu 1-2%. Foarte posibil de realizat acest obiectiv, în condiţiile în care planul de afaceri este conceput în proporţie de 90% pe baza contractelor existente şi doar 10% pe lucrările noi. Potrivit ARACO, anul trecut, o companie de construcţii din cinci şi-a încetat activitatea. Printre cele mai mari probleme cu care s-au confruntat constructorii au fost încasarea greoaie a creanţelor aferente lucrărilor din 2008 şi ritmul decontării între antreprenorii generali şi subcontractori. O analiză a Coface arată că, anul trecut, 25% din sumele notificate ca întârzieri la plată s-au transformat în insolvenţe. Pe ansamblul economiei, numărul total al insolvenţelor a urcat cu 30%, sectorul construcţiilor fiind printre cele mai lovite. Printre falimentele notorii din sectorul construcţiilor şi din cel imobiliar s-au aflat cele ale companiilor Mivan Kier, Copper Beach şi Ozer.
Investiţii de 10,5 milioane de euro
Cristian Erbaşu continuă să investească în agricultură, având programată, pentru 2011, inaugurarea unei fabrici de lapte şi brânzeturi. Unitatea, care va avea o capacitate de procesare a 10.000 de litri de lapte la fiecare ciclu de opt ore de lucru, reprezintă o investiţie cofinanţată din fonduri structurale. O parte din fonduri va fi direcţionată şi spre dublarea efectivului de bovine, până la un număr de 300-350 de capete. Strategia de promovare a produselor nu a fost încă pusă la punct, însă fabrica va contribui cu 5-7% la cifra de afaceri a grupului. Un prim-pas a fost făcut deja, prin derularea unui program de investiţii în valoare de 800.000 de euro din fonduri SAPARD. O altă investiţie programată, 1,5 milioane de euro, este realizarea unei baze de producţie în Măgurele. În total, până în 2012, compania va investi 10,5 milioane de euro în proiectele din agricultură şi construcţii.
Afaceri de familie
Compania fondată în urmă cu 20 de ani de Mihail Erbaşu s-a extins rapid datorită semnării mai multor contracte pentru construcţii comerciale. Astfel, Erbaşu a fost prezent încă de la prima ediţie în Top 300 Cei mai bogaţi români, cu o avere evaluată în anul 2003 la 90 – 100 milioane de dolari. După decesul omului de afaceri, în iunie 2004, problemele în cadrul companiei au început să apară: în 2005, cifra de afaceri s-a înjumătăţit faţă de vârful de vânzări de circa 22 milioane de euro, atins în 2001.
