Proiecte nefinalizate, echipamente uzate moral, sisteme care nu merg. „Autostrăzile informaţionale“ ale României au soarta tuturor investiţiilor autohtone în infrastructură.
S-au purtat multe discuţii de la începutul anului despre necesitatea investiţiilor în infrastructură şi ca o soluţie de a atenua impactul crizei. Din păcate, foarte puţine dintre vocile care au abordat subiectul au atins segmentul investiţiilor în infrastructură informatică, în România termenul infrastructură fiind asociat cu drumurile şi reţelele de utilităţi. Tot din păcate, ţara care se laudă cu o mulţime de programatori talentaţi şi care se vrea destinaţie favorită pentru outsourcing în IT a dovedit că nu e capabilă să ducă la bun sfârşit majoritatea proiectelor de anvergură în domeniul infrastructurii publice informatice.
„După mine, priorităţile României în acest moment ar trebui să fie investiţiile în turism, pentru că avem un potenţial cu adevărat important, deoarece fără tehnologia informaţiei niciun domeniu de activitate nu mai face faţă în ziua de azi, şi educaţia, pentru că de aceasta depinde viitorul unei naţiuni“, spune Călin Tatomir, directorul general al Microsoft România. Filiala autohtonă a corporaţiei americane, prezentă de peste zece ani pe piaţă, a fost unul din martorii puţinelor succese şi nenumăratelor eşecuri ale investiţiilor guvernamentale în proiecte IT, dar numele şefului acesteia se leagă de, probabil, cel mai important proiect de acest gen demarat în România: informatizarea sistemului de sănătate.
În 1997, pe vremea când era director general la Compaq România, firma pe care o conducea a câştigat licitaţia privind implementarea unui sistem informatic integrat la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Licitaţia, ca aproape orice licitaţie autohtonă din anii ’90, a fost contestată vehement de competitori, Intrarom, Bull România sau HP, care susţineau că proiectul respectiv, adjudecat după principiul preţului cel mai mic, nu este funcţional. Ironia soartei face ca la scurtă vreme HP să fuzioneze, la nivel mondial, cu Compaq. Călin Tatomir s-a apucat de consultanţă, iar HP România s-a trezit în ipostaza de a finaliza un proiect la care depusese o contestaţie tehnică. Informatizarea CNAS nu s-a finalizat nici în ziua de azi.
Legea salarizării funcţionarilor publici loveşte în investiţiile IT
Contactaţi de Capital, reprezentanţii HP România nu au dorit să comenteze pe marginea acestui subiect. „Din păcate, fiind o corporaţie americană, politica de comunicare a HP este destul de restrictivă, după cum bine ştiti. Subiectul pe care ni-l propuneţi nu se află pe lista subiectelor prioritare de comunicare“, a fost răspunsul HP. Desigur, nu dezgropând morţii se rezolvă problemele. Cazul CNAS este însă emblematic pentru investiţiile publice în IT, unde echipamentele livrate la începutul derulării proiectului nu mai sunt competitive în faza implementării software-ului, unde un sistem informatizat la Ministerul Finanţelor nu a eliminat funcţionarii care cară tone de dosare ori dischetele (scoase demult din fabricaţie la nivel mondial) sau flash drive USB-urile cu care contabilii sau micii întreprinzători îşi umplu calculatoarele de viruşi când se întorc de la administraţiile financiare.
„Din câte mai ştiu eu, există în contractul CNAS opţiuni de retehnologizare. Marea greşeală este însă faptul că noi gândim în cicluri de câte patru ani, de aceea nu suntem capabili să ducem la bun sfârşit marile proiecte. Cei care vin la conducere trebuie să radă tot ce-au făcut ceilalţi, or, un asemenea proiect naţional nu se poate face în mai puţin de cinci sau şase ani“, spune Călin Tatomir, care consideră că nu doar în IT se întâmplă astfel, dând exemplul autostrăzii Bechtel. În opinia sa, faptul că bugetele ministerelor nu au fost detaliate la nivel de proiecte face ca 2009 „să fie un an format din nouă luni, primele trei s-au pierdut“. Alt motiv enumerat de şeful Microsoft ca fiind o piedică reală în calea investiţiilor semnificative este absenţa unei Legi a salarizării funcţionarilor publici, ceea ce a făcut ca ministerele să se golească de specialişi capabili să gestioneze astfel de proiecte. „Dar asta trebuia făcut acum zece ani…“
Costuri mici pe termen lung
Ce-i de făcut acum? Managerul general al Microsoft România propune un corp tehnic de experţi, o comisie de interoperabilitate la nivelul Ministrerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), fără putere de decizie, dar cu capacitatea de a analiza unitar asemenea proiecte, inclusiv cum interacţionează acestea cu infrastructura altor instituţii, şi care să avizeze tehnic orice investiţie în domeniu. „Un asemenea grup poate fi operaţional într-un an, iar noi şi alte mari companii din IT ne oferim să-i specializăm“. Mihai Codreanu, Business Development Manager la Xerox România şi responsabil cu sprijinirea partenerilor companiei în relaţia cu sectorul public, atrage atenţia asupra lucrurilor simple. „Probabil că nimeni nu a făcut niciodată un calcul cu câtă hârtie se consumă în instituţiile publice. Însă în sectorul privat, de regulă doar prin reorganizarea reţelei de periferice se reduc 10% din costuri. Într-un proiect pe perioadă lungă, în care adaptezi şi configurezi reţelele în funcţie de spaţiu şi necesităţi, reducerea de costuri poate ajunge la 30%-40%“.
Arhivarea electronică a documentelor ar putea aduce reduceri semnificative de costuri de operare pentru Ministerul Justiţiei sau parchete, se pot organiza baze de date cu acces pe nivele la toate dosarele şi speţele, ceea ce ar conduce la unificarea practicii juridice, ş.a.m.d. La fel pentru serviciile poştale sau pentru întreaga corespondenţă sau fluxul de documente al instituţiilor. „Doar din managemetul documentelor, într-un contract pe patru ani, se pot economisi 40% din costuri“, conchide Codreanu.
«Un grup tehnic de experţi la nivelul MCSI, care să analizeze proiectele, poate fi operaţional într-un an, iar noi ne oferim să-i specializăm gratis.»
Călin Tatomir, director general Microsoft România
«Într-un contract derulat pe patru ani, o instituţie poate ajunge la o scădere de costuri de 40% pe managementul documentelor.»
Mihai Codreanu, Business Development Manager, Xerox România
15% din veniturile unor mari companii, cum ar fi Microsoft România sau Siveco, provin de pe urma contractelor de investiţii publice în infrastuctură IT&C
