Cum a rezistat ultimul mohican agricol din jurul Capitalei

Înainte de 1989, în jurul Bucureştilor, existau nu mai puţin de 40 de ferme zootehnice. Azi, mai e o singură fermă de vaci: Agroindustriala Pantelimon, condusă de Mihai Petcu, încă de la înfiinţare, în 1973.

Ridicată pe locul unde a funcţionat Şcoala de Agricultură din Bucureşti, ferma a fost înfiinţată în urmă cu 40 de ani, când au fost aduse din Danemarca 500 de văcuţe gestante din rasa Holstein. Încă din prima zi, a făcut parte din elita fermelor pentru vaci de lapte. În plus, a reuşit, între anii 1973 și 2008, să crească şi să vândă altor ferme din România circa 2.500 de văcuţe gestante de o mare valoare genetică.
Licenţiat în ştiinţe economice şi doctor în zootehnie, Mihai Petcu este convins că, pentru a fi competitivă în noul context european, agricultura românească trebuie să constituie un obiectiv prioritar pentru oricare guvern instalat la Palatul Victoria, indiferent de culoarea politică a acestuia. „Agricultura nu are nevoie de un ministru“, consideră Mihai Petcu, „ci de un prim-ministru şi de un guvern priceput, care să facă din acest domeniu un obiectiv prioritar, pentru că agricultura poate fi şi va trebui să fie salvarea economică a României“, explică patronul Agroindustriala Pantelimon.
Omul sfinţeşte locul
Mihai Petcu este unul dintre puţinii zootehnişti de dinainte de 1990 care şi-a dezvoltat o afacere în domeniul în care lucrează de-o viaţă. După 1990, încă director al fermei Pantelimon, Mihai Petcu a cumpărat de la SIF Muntenia acţiunile societăţii (cu credite bancare, cu gajuri, cu împrumuturi de la terţi etc.), şi a devenit proprietar al întregului pachet de acţiuni. „Doctoru‘ Petcu“, aşa cum este numit de cunoscuţi, ne spune: „Avem azi 500 de bovine, din care 250 de vaci de lapte, rasa Holstein. Matca de bază este cea din 1973, când au fost importate aceste vaci.
Dar, acum avem o linie mai robustă decât linia iniţială, cea clasică, o linie cu o producţie de 8.000 de litri pe cap de vacă pe an“. Potrivit lui Petcu, producţia anuală se ridică la aproximativ 2 milioane de „lapte-marfă“. „Spun lapte-marfă, pentru că în proporţie de 98,5% vindem acest lapte, la vedere, pe facturi, deci, plătim taxe şi impozite pentru el şi pentru cei 40 de angajaţi, şi nu sunt puţine“, mărturiseşte el. Taxele şi impozitele însumează circa 46 de miliarde de lei vechi pe an.
Citiţi articolul integral pe agrointel.ro