Curtea de Apel Bucureşti este de acord cu Judecătoria Sectorului 1 şi ţine cont de „impactul pe care cariera sa l-a avut în promovarea României în lume”, însă îi atrage atenţia fostului tenismen cu privire la faptul că se poate transforma uşor într-un exemplu negativ.

Motivare judecătorilor

„Se impune însă a se atrage atenția inculpatului cu privire la faptul că toate faptele pozitive care-l pun într-o lumină bună în ochii societății românești și nu numai, realizate de aceasta în aproape o viață, pot fi lesne uitate în măsura în care acesta va continua să săvârşească fapte antisociale, putându-se transforma ușor într-un exemplu negativ”, se arată în motivarea definitivă a instanţei.

„Într-un stat de drept, refuzul unei persoane de a se supune solicitărilor poliției şi plecarea din locul respectiv fără acordul organelor de ordine ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat (fiind necesară urmărirea inculpatului în trafic) prezintă o gravitate deosebită, fiind pusă sub semnul întrebării însă şi capacitatea instituţiilor statului de a-şi îndeplini atribuţiile.

În aceste condiţii, este evident că reţinerea unei circumstanţe atenuante judiciare este exclusă. De altfel, chiar dacă s-ar fi reţinut o circumstanţă atenuantă, este evident că tot nu s-ar fi ajuns la pedeapsa de 2 luni închisoare cerută de inculpat prin intermediul apelului său (în acest sens, prin reducerea cu o treime a pedepsei minime de 8 luni, s-ar fi putut ajunge la un minim de 5 luni şi 10 zile închisoare).

Cariera, importantă în ochii judecătorilor

Referitor la infracţiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat, Curtea apreciază că aplicarea pedepsei amenzii ar fi excesiv de blândă raportat la împrejurările comiterii faptei. Astfel, inculpatul a condus un autovehicul la doar 7 ore după ce comisese o infracţiune la regimul circulaţiei rutiere şi fusese oprit în trafic, aducându-i-se la cunoştinţă că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice până la finalizarea cercetărilor. Nu poate fi omis nici faptul că în acea împrejurare, inculpatul a încălcat linia continuă. Raportat la nivelul intelectual al inculpatului, este exclusă o eroare a acestuia, privinmd posibilitatea de a conduce.

După cum a reţinut şi prima instanţă, inculpatul are vârsta de 72 de ani, este căsătorit, are studii medii şi este bine integrat în societate şi familie, nefiind cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, acesta a fost unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 ș i 1973. În 2005 „TENNIS Magazine” l-a plasat pe locul 28 în lista celor „40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”.

A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 şi 1974). Printr-un decret prezidenţal din 1 decembrie 2008, Ilie Năstase a fost înaintat în gradul de general-maior (cu 2 stele) în retragere în Ministerul Apărării. În acord cu prima instanţă, Curtea apreciază că elementele de natură personală mai sus menţionate, alături de conduita de recunoaşere şi cooperare adoptată în cursul procesului penal, dovedesc că reintegrarea socială a inculpatului se poate realiza şi prin amânarea aplicării pedepsei, nefiind necesară o modalitate de individualizare mai aspră.”