Creșterea lefurilor la stat s-a transformat într-un fiasco, tot mai mulți bugetari plângându-se de reduceri ale veniturilor. Dar scăderile lovesc și la privat și, chiar pentru cei care primesc mai mulți bani, puterea de cumpărare este în cădere liberă.
Mult lăudata revoluție fiscală, care prevede, printre altele, trecerea contribuțiilor sociale și a asigurărilor de sănătate în seama angajatului, dar și plata acestora la nivelul salariului minim pe economie, indiferent dacă veniturile reale sunt sub acest prag, și-a dat mâna cu noua lege a salarizării bugetarilor. Ce a ieșit nu este deloc îmbucurător pentru sute de mii, dacă nu milioane de români.
În primul rând, programul de guvernare prevedea majorarea cu 25% a lefurilor bugetarilor începând cu acest an. „De la 1 ianuarie 2018, absolut toate salariile vor crește cu 25%“, spunea în aprilie anul trecut ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. Câteva luni mai târziu, erau comunicate și niște detalii omise întâmplător: creșterea era aplicată la salariul brut, nu la cel net. Ca urmare a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat, leafa în mână urma să fie mai mare cu doar trei-patru procente. Însă nici cei mai mari fani ai PSD nu par să se fi gândit la ceea ce avea să urmeze: noile reguli fiscale și noua lege a salarizării au adus, de fapt, scăderi de venituri pentru numeroși bugetari.
Este vorba de cei care aveau oricum salarii mari, susține Vasilescu, și nu sunt afectați decât 3% din angajații statului. Lăsăm la o parte că, în 2010, aceeași Vasilescu susținea că tăierea salariilor bugetarilor încalcă dreptul de proprietate și este, așadar, neconstituțională. Însă, ca de obicei, realitatea este un pic diferită de ceea ce spun guvernanții și se pare că numărul celor afectați este mai mare. Mai mult, vor fi loviți mulți din cei cu venituri modeste. Salariații care lucrează part-time, de exemplu, nu mai sunt o variantă din cauza noilor reguli. Asta pentru că angajatorul, fie el privat sau instituție de stat, va prelua obligativitatea plății restului din contribuțiile sociale pentru astfel de contracte până se completează contribuția aferentă salariului minim. În educație, de pildă, sunt cel puțin 12.000 de angajați în această situație. Înainte de apariția Ordonanței de Urgență de joi, cei cu jumătate de normă încasau cu 200 de lei mai puțin, iar cei cu un sfert de normă ar fi trebuit să aducă 54 de lei de acasă.
Victime colaterale
Tot soiul de categorii profesionale s-au trezit că prevederile noii legi a salarizării le aduc bani mai puțini. În zona justiției, de pildă, grefierii au pierdut până la 500 de lei pe lună. Iar procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat că, în timp ce salariile procurorilor rămân neschimbate, există angajați care pierd drastic, adică aproximativ 25% din salariu, precum cei de la departamentele Financiar și Administrativ ale Direcției. Și o parte din polițiști sunt nemulțumiți. „8.000 de angajați din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție rurală, vor avea salariile nete în februarie mai mici în medie cu 250-300 de lei“, spune Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului National al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Președintele federației sindicale SANITAS București, Viorel Husanu, a declarat că și în sănătate sunt cazuri unde se diminuează salariul. „Pot să vă dau câteva exemple: în patologie vor fi scăderi, la spitalele mono-profil, mă refer aici la psihiatrie, TBC si infecțioase, unde existau sporuri mari, inclusiv pentru personalul TESA, acum vor avea diminuări drastice, de 40%. Mai sunt cazuri în asistența socială, unde un șef de centru câștigă cât un muncitor necalificat“, a arătat el.
Haos în mediul privat
Nici sectorul privat nu a scăpat de „binefacerile“ guvernării. O categorie afectată, până la apariția noii Ordonanțe, era cea a IT-iștilor. Aceștia erau scutiți de impozitul pe venit, așa că scăderea acestuia nu i-a ajutat la mutarea contribuțiilor. Mulți patroni au acoperit diferențele oferind programatorilor tot soiul de beneficii, iar acum, cu noile măsuri, au realizat că mai mult au de pierdut.
Oricum, soluția bonusurilor a fost adoptată de multe firme private și pentru restul angajaților. „Încă nu am crescut salariul brut pentru că vreau să vadă contabilii noștri cum arată legea finală. Să nu ne trezim că trec contribuțiile iar în sarcina noastră și am majorat deja salariul, și apoi nu-l mai putem scădea. Așa că le dăm oamenilor bonusuri“, explică proprietarul unei fabrici de tâmplărie termopan din Ilfov.
De altfel, potrivit Ministerul Muncii, doar 48% din contractele de muncă au fost modificate până în prezent în sistemul electronic de evidență.
Dacă luăm în calcul bugetarii, rezultă că aproximativ doi din trei privați nu au făcut trecerea la un salariu brut mai mare, care să includă toate contribuțiile. Cei mai mulți probabil că nu au încredere în ceea ce urmează, la fel ca patronul de mai sus, și acoperă diferența prin bonusuri sau chiar prin plăți la negru. Alții, mai puțini, au profitat de modificări pentru a-și scădea cheltuielile salariale, dând vina pe stat.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), mai spune și că, la fel ca la stat, și în zona privată au fost loviți dur cei cu contracte part-time. „În opinia noastră, probabil că 100.000-150.000 de contracte parțiale s-au pierdut prin aceste măsuri, pentru că foarte mulți din cei aflați în această situație erau nevoiți să aducă bani de acasă, deoarece contribuțiile erau mai mari decât ce primeau ei pentru două ore lucrate“, a explicat el.
Prețurile, tot mai sus
Dar asta nu e tot, vorba celor de la teleshopping! Nu numai că lefurile nu cresc cât s-a promis, iar unele din ele mai și scad. Însă puterea de cumpărare se micșorează pe zi ce trece și amenință să o facă într-un ritm și mai accelerat anul acesta. În 2015 și 2016 inflația a fost negativă, adică prețurile s-au redus în medie. În 2017, ele au revenit pe creștere și în decembrie erau cu 3,3% mai mari decât în urmă cu un an. O creștere mai mare a fost înregistrată în cazul mărfurilor alimentare, unde prețurile au crescut cu peste 4% față de decembrie 2016. Iar în 2018 se estimează că vor mai crește cu trei-patru procente.
Problema este că statisticile nu par să surprindă adevărata situație. Astfel, dacă un litru de benzină sau motorină costa în vară în jur de 4,5 lei, azi costă 5,4-5,5 lei. Mai exact, cu vreo 20% în plus. Un pachet de unt care putea fi cumpărat în primăvară din hipermarket cu circa 5 lei azi bate spre 10 lei. Adică o majorare de aproape 100%! Conform Institutului Național de Statistică, au urcat semnificativ în 2017 și prețurile la fructe (cu 10%), la ouă (cu 43%) și la țigări (cu 5%). În plus, facturile la electricitate sunt cu 12% mai mari decât în urmă cu un an, iar transportul aerian este cu 23% mai scump.
Și deprecierea leului în fața monedei europene a dus la majorări de prețuri. Românii scot acum mai mulți bani din buzunar pentru facturile de telefonie, Internet sau cablu TV, care sunt exprimate în euro, dar și pentru autoturisme, la care prețurile sunt, de asemenea, legate de această valută. Iar indirect s-au scumpit toate produsele (și nu sunt puține) pe care le importăm din Uniunea Europeană.
Nu poate fi trecută cu vederea creșterea indicelui de referință ROBOR (sub presiunea crizei de lichidități din piață din toamnă, după ce Guvernul a confiscat rezervele companiilor de stat, dar și sub efectul revenirii pe plus a inflației), care a dus la majorări semnificative, uneori și de peste 10%, ale ratelor la creditele în lei. „Până în decembrie plăteam 1.730 de lei pe lună, iar din ianuarie, de când a intrat în vigoare conform contractului noul nivel al ROBOR, am de dat la bancă 1.906 lei lunar“, se plânge un bucureștean care a contractat un împrumut ipotecar de la OTP Bank.
Scumpirile nu se opresc
Iar lucrurile nu arată deloc bine nici pentru viitor. Banca Națională a României (BNR) estimează o inflație medie anuală de 3,2% pentru 2018, guvernatorul Mugur Isărescu apreciind că „prețurile vor crește mai repede decât anticipasem“, iar maximul se va înregistra în primul trimestru. „Măsura pe care am dat-o astăzi (miercuri, 7 februarie – n.r) urmărește să juguleze inflația. Vom fi foarte atenți la mișcările din piață. Ne batem cu inflația, suntem în luptă cu ea. Până spre Paști vom avea creșteri de prețuri. Cifrele în lunile următoare nu arată bine și trebuie să acționăm“, a explicat Isărescu recenta decizie de creștere a dobânzii de politică monetară de la 2% la 2,25%.
Cu alte cuvinte, cei mulți cărora lefurile nu le-au fost majorate vor resimți o scădere a puterii de cumpărare. În timp ce creșterile de venituri pentru bugetari și pensionari vor fi anulate, în cele mai multe cazuri, de prețurile tot mai mari la produse și servicii.
20% Cu atât s-au scumpit în medie carburanții auto în ultimele șase luni. A contribuit la asta și creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului, însă principalul motiv este decizia Guvernului de a reintroduce supra-acciza la benzină și motorină în toamna trecută.
54 de lei. Cu atât ar fi trebuit să vină de acasă un angajat cu sfert de normă din educație pentru a-și plăti contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate conform noului Cod Fiscal. Se înregistrează mii de cazuri de acest gen, susțin sindicaliștii din domeniu.
Până spre Paști vom avea creșteri de prețuri. Cifrele în lunile următoare nu arată bine și trebuie să acționăm.
Mugur Isărescu, guvernator, BNR
Acest articol a fost publicat în numărul 6 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 12-18 februarie 2018