Prototipul romanului care isi ascunde banii castigati in afara tarii nu este doar politicianul corupt sau traficantul de droguri si arme. Catre banci din strainatate sau companii off-shore si-au putut indrepta castigurile, pentru a evita fiscalitatea ridicata sau, pur si simplu, de dragul confidentialitatii bancilor elvetiene, numerosi oameni de afaceri care au considerat ca, atata timp cat exista portite legale, demersul nu este condamnabil, chiar daca exista semne de intrebare asupra moralitatii.
Banii scosi din tara nu apar in evidente oficiale, transferurile raportate la BNR nedepasind 200-300 milioane de euro in fiecare an. In realitate, sumele iesite “in valize” sunt mult mai mari. Pana acum, insa, nimeni nu a auzit de prea multe cazuri spectaculoase in care autoritatile dau de urma averii ascunse in strainatate de cineva care a reusit sa ocoleasca ani de zile impozitele. Astfel de performante sunt rare chiar in tari mult mai dezvoltate. Din timp in timp, acestea accepta insa sa legalizeze capitalurile ascunse in strainatate, in schimbul unui impozit modic, daca cetatenii repatriaza banii de buna voie. Asemenea decizii se iau, de regula, in perioade in care bugetul de stat are nevoie de incasari rapide. Rusia, unul dintre pionierii altei masuri fiscale “revolutionare” – cota unica – pregateste pentru anul viitor o amnistie pentru sumele repatriate prin intermediul bancilor, acestora urmand sa li se aplice un impozit de numai 13%, fara alte sanctiuni si intrebari legate de provenienta. Se estimeaza ca din tara ies anual ilegal peste 20 miliarde de dolari. Planuri asemanatoare exista si in Ucraina.

In campania electorala de anul trecut, reprezentantii Aliantei DA s-au aratat deschisi fata de ideea impozitarii diminuate a sumelor repatriate, chiar daca masura, destul de sensibila electoral si greu de justificat in fata cetatenilor care nu au ocolit niciodata Fiscul, nu a fost niciodata printre prioritati. Actualul presedinte al Partidului Democrat, Adriean Videanu, a lansat si ideea “declaratiilor de avere” prin care s-ar putea legaliza averile existente la un moment dat, indiferent de provenienta lor, urmand ca beneficiarii sa intre apoi in randul platitorilor corecti de taxe si impozite.
Argumentele pro-amnistie raman in continuare valabile, cu atat mai mult cu cat in anii imediat urmatori bugetul de stat va avea nevoie urgenta de surse noi de venit pentru a putea acoperi cheltuielile suplimentare uriase impuse in contextul integrarii europene. “Va trebui sa gasim surse de crestere a veniturilor, pastrandu-ne insa in cardul angajamentelor din programul de guvernare, care are in centru relaxarea fiscalitatii”, arata vicepremierul Gheorghe Pogea. El precizeaza ca amnistia fiscala nu se numara, deocamdata, printre prioritati, dar ca Guvernul cauta toate acele mecanisme de administrare fiscala eficiente care sa aduca la lumina rezervele din “economia gri” si care sa aiba si sustinerea societatii civile si a mediului de afaceri.


Societatea civila, prin organizatii de tipul Junior Chamber International (JCI), sustine de mai mult timp ideea amnistiei, la fel cum a facut in anii anteriori cu ideea introducerii cotei unice. Una dintre propuneri a fost impozitarea modica, de 3%, pentru sumele repatriate de rezidentii romani in primele sase luni, respectiv de 6% pentru sumele repatriate in urmatoarele sase luni. Un tratament similar ar urma sa fie aplicat si pentru declararea averilor existente, dar greu justificabile, daca nu intra in sfera penalului. Masura vizeaza “albirea” economiei” si atragerea in circuitul economic intern a sumelor din conturi off-shore.

Masura cu transmisie in lant

Castigurile concrete dintr-un astfel de demers sunt greu cuantificabile. Gabriel Biris, consultant Salans si membru JCI, este convins ca romanii detin in strainatate sume de ordinul miliardelor de euro, si multi ar fi dispusi sa le aduca in tara pentru a le investi daca nu s-ar teme de posibile sanctiuni si daca statul nu le-ar lua decat un impozit mic. La buget ar putea ajunge rapid sume de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. “Ar fi o masura excelenta, din doua motive: sume suplimentare colectate la buget si o mare infuzie de capital pe piata, bani care nu vor dormi”, spune Biris.


In Italia, unde au fost repatriate aproape 60 miliarde de euro dupa ce statul a aprobat, in 2001, cote reduse de impozit pentru averile repatriate si pentru cele greu justificabile, bugetul a incasat 8,5 miliarde de euro din impozitele suplimentare. si alte tari au facut incercari asemanatoare iar incasarile la buget au depasit, de cele mai multe ori, asteptarile.


Efectele se transmit si mai departe in economie. Primul care le resimte este sistemul bancar, amnistia aprobandu-se, de regula, cu conditia ca prin intermediul acestuia sa se realizeze toate transferurile de bani. Dupa amnistia din Italia, grupul UBS anunta, in raportul pe 2002, ca prezenta in peninsula a permis cresterea spectaculoasa a activitatii, banca reusind sa retina mai mult de jumatate din sumele repatriate de italieni. De cealalta parte a baricadei, in tara preferata de cei care ascund capitaluri, Dexia Elvetia anunta in acelasi an o scadere cu 11,8% a activelor gestionate de divizia de private banking, aceasta trebuind sa gaseasca solutii pentru a limita impactul repatrierii capitalurilor de catre clientii italieni.


Rezultatele pot fi spectaculoase, dar amnistia nu este lipsita de riscuri. Legea nu trebuie sa permita si “albirea” sumelor rezultate din trafic de droguri, prostitutie sau trafic de arme. In plus, conformarea cetatenilor vizati de masura depinde de increderea ca nu vor fi suportate ulterior repercusiuni din partea autoritatilor. In Italia, retinerea impozitelor pentru sumele repatriate s-a facut direct la banca, pentru ca perspectiva de a da ochii cu Fiscul sa nu intimideze pe nimeni, chitanta eliberata putand fi adusa ca justificare daca beneficiarul amnistiei ar fi fost ulterior luat la intrebari in legatura cu eventuale cheltuieli mai ridicate. Autoritatile trebuie sa lase, insa, de inteles ca “iertarea” nu functioneaza permanent, iar odata legalizate, averile repatriate trebuie sa reintre in circuitul normal al impozitelor si taxelor platite corect. O categorie de cetateni cu averi ascunse in strainatate nu va fi, totusi, niciodata interesata de repatrierea lor transparenta: politicienii.




“Avem nevoie de venituri bugetare suplimentare in perioada urmatoare, care sa sustina cheltuielile necesare indeplinirii obligatiilor asumate pentru integrarea europeana si dezvoltarii infrastructurii.”

Gheorhge Pogea,

vicepremier






“Sunt convins ca sumele detinute de romani in entitati din strainatate sunt de ordinul miliardelor de euro si ca se pot intoarce in tara daca e acceptata impozitarea diminuata a sumelor repatriate.”



Gabriel Biris,

partener Salans

CATI BANI AR PUTEA ATRAGE ROMANIA

• Capitalurile potentiale ce ar putea fi incurajate sa se intoarca in tara in perioada unei amnistii fiscale sunt imposibil de anticipat cu exactitate, in conditiile in care nu exista evidente in cazul sumelor scoase din tara ocolind legea. Analistii estimeaza ca acestea sunt de ordinul zecilor de miliardele de euro.


• O paralela cu rezultatele obtinute de Italia, care si-a suplimentat incasarile la buget cu echivalentul a 1,6% din produsul intern brut retinand o cota de impozit de 2,5% din capitalurile repatriate, ar insemna, in cazul Romaniei, cresterea incasarilor cu peste un miliard de euro, (aproximativ 10% din veniturile bugetului), in conditiile in care in tara s-ar intoarce aproape 40 miliarde de euro. O astfel de estimare ar fi insa excesiv de optimista, o masura neputand functiona identic in doua tari diferite. Chiar daca regulile ei ar fi repetate intocmai, marimea fondurilor scoase din tara, aversiunea cetatenilor fata de risc si conformarea acestora nefiind similare.

AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE AMNISTIEI FISCALE

Avantaje

• Genereaza o crestere imediata a incasarilor din taxe.


• Reduce costurile administrative ale colectarii arieratelor si urmaririi celor care incalca sau ocolesc legea. Este mai ieftin sa colectezi mai mult dintr-o data.


• Se reintorc in tara fonduri pe care autoritatile nu reusesc sa le urmareasca altfel.


• Imbunatateste conformarea voluntara a contribuabililor dupa perioada amnistiei. Persoanele care inainte nu plateau taxe si nu existau in evidentele Fiscului pot fi mai bine monitorizate, iar veniturile lor urmarite de catre autoritati.


• Imbunatateste conformarea voluntara a contribuabililor in cazul in care amnistia face parte dintr-un efort mai larg de reformare a sistemului fiscal, care include si intarirea recuperarii datoriilor restante, sanctiuni civile si penale echitabile, imbunatatirea serviciilor pentru contribuabili si educarea acestora, astfel incat sa fie dispusi sa devina buni platitori de taxe in viitor.

Dezavantaje

• “Iertarea” discriminatorie a unei categorii care a ocolit legea ridica probleme de moralitate.


• Incasarile bugetare aferente masurii nu sunt intotdeauna foarte mari.


• Persoanele vizate de amnistie pot ezita sa se conformeze, daca nu sunt inlaturate foarte ferm temerile ca, dupa “deconspirarea” celor care au reusit sa evite plata taxelor; acestea vor avea de suferit sau le vor fi cercetate si alte venituri.


• Reduce conformarea voluntara post-amnistie a mai multor categorii de contribuabili care pot fi descurajati sa plateasca taxele. Printre acestia: contribuabilii onesti, care si-au platit cu constiinciozitate taxele toata viata, persoanele care devin constiente de faptul ca alti concetateni reusesc sa ocoleasca legea si sunt iertati si cei care spera ca o noua amnistie ar putea fi aprobata in viitor.


• Exista riscul ca de amnistie sa legalizeze si veniturile obtinute ilegal din activitati de tipul traficului de arme, droguri sau fiinte umane.

Cine si-a incercat norocul si ce a castigat din amnistia fiscala

Mai multe tari si-au iertat contribuabilii de incalcarea sau ocolirea regulilor fiscale



In amnistie fiscala, multe state au intrat “la noroc”. stii ce oferi, dar nu poti anticipa cat vei obtine in schimb. Pana acum, majoritatea celor care au incercat au castigat peste asteptari.



In Belgia, cea mai recenta amnistie a avut loc in 2004. Cetatenii au putut legaliza capitaluri si actiuni plasate in banci straine sau burse. Belgienii au avut de ales intre a semna o declaratie referitoare la activele detinute si a investi banii in economia Uniunii Europene pe o perioada de cel putin trei ani. In primul caz, taxa a fost de 9%, in cel de-al doilea, de 6%. Rezultatul: 495 milioane de euro au revenit in tara. Autoritatile sperau initial ca suma sa se ridice la cel putin 800 milioane de euro.


In Italia, amnistiile sunt destul de frecvente. Campania de legalizare a capitalurilor ascunse s-a derulat in perioada 2002-2004. Cetatenii care au decis sa readuca in tara fondurile ascunse in banci straine (transferandu-le in banci italiene) au putut sa o faca fara a risca sa fie luati la intrebari in legatura cu provenienta banilor, platind o taxa de numai 2,5% din suma totala transferata. Astfel, numai in 2002, masura a readus in Italia 55 miliarde de dolari si a marit numarul milionarilor oficiali in dolari cu cu 13,25% – 188.000 de persoane. Incasarile suplimentare la buget au reprezentat 1,6% din PIB, depasind estimarile initiale.


In Kazahstan, presedintele Nursultan Nazarbaev a semnat in 2001 un decret care permitea tuturor cetatenilor sa legalizeze capitalurile obtinute ilegal prin transferul banilor in banci autohtone. Nici o taxa nu a fost perceputa pentru capitalurile transferate in termen de 30 de zile. Pentru a arata ca ia in serios masura, Fiscul a distrus toate documentele din arhiva referitoare la impozitul pe venit al persoanelor fizice din perioada 1995-2000. Inainte de aplicarea decretului de amnistie, autoritatile au anticipat intrari de 500 milioane de dolari si nu s-au inselat in privinta rezultatului final decat cu 20 milioane de dolari.


Anumite state din SUA aproba regulat amnistii fiscale pentru persoane fizice. Dupa 1982, au avut loc peste 80 astfel de masuri. De regula, acestea dureaza doua sau trei luni si se aplica pentru majoritatea taxelor din statul respectiv. State precum Arizona (1982), California (1984), Idaho (1983) Oklahoma (1984) si Texas (1984) aproba amnistii numai pentru impozitul pe venit. Principalul scop nu este acela de a colecta o data toate arieratele, ci de a creste numarul platitorilor de taxe.
Irlanda a inceput in ianuarie 1998 o campanie de zece luni pentru colectarea arieratelor fiscale, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai insemnate din lume. Autoritatile au oferit cetatenilor posibilitatea de a-si plati taxele restante fara penalitati de intarziere. Rezultatul a intrecut orice asteptare: desi sperau sa obtina venituri suplimentare de 50 milioane de dolari, incasarile au depasit 750 milioane de dolari, mai mult decat echivalentul a 2,5% din PNB, acoperind intregul deficit bugetar.
In India, amnistiile se fac la intervale de circa zece ani. Cea mai recenta a avut loc in perioada iulie – decembrie 1997 si s-a aplicat tuturor cetatenilor si organizatiilor private. Pentru persoane fizice, taxa a fost de 30%. La amnistie, au participat 466.000 de persoane, care au declarat active ascunse in valoare de 8,2 miliarde de dolari. Bugetul a incasat 2,5 miliarde de dolari, de doua ori si jumatate mai mult decat se mizase initial.

Ce datorii se sterg cu buretele

Belgia: doar sume de bani si actiuni plasate in strainatate

Italia: bani si active financiare (actiuni, bonduri etc.) ascunse in banci straine, dar si majoritatea impozitelor directe si indirecte neplatite

Kazahstan: impozitele pentru toate veniturile nedeclarate, cu conditia depunerii banilor in banci

SUA: in principal, pentru impozitul pe toate veniturile nedeclarate ale persoanelor fizice, dar si pentru alte taxe statale

Irlanda: doar pentru penalitatile de intarziere la plata impozitelor si taxelor restante datorate de persoanele fizice.

De ce vrem bani in plus

Avantajele integrarii europene au un pret. si nu unul mic, ci de nivelul miliardelor de euro, pentru care bugetul Romaniei va trebui sa scoata bani si din piatra seaca.



In Uniunea Europeana, cel putin in primii ani, Romania ar trebui sa primeasca mai mult decat va da. Chiar daca balanta neta ne va fi favorabila, pentru sumele pe care le vom primi va trebui sa avem partea noastra de contributie, o alta obligatie de plata uriasa fiind catre bugetul comunitar. Cheltuieli suplimentare, de care statul nu avea pana acum a-si face griji si care se vor adauga unor alte investitii necesare pentru dezvoltarea infrastructurii.


“Cele mai mari cheltuieli suplimentare, pentru care va trebui sa gasim solutii de finantare, vor fi pentru contributia la bugetul comunitar: 2,54 miliarde de euro in perioada 2007-2009”, ne-a declarat vicepremierul Gheorghe Pogea. Potrivit afirmatiilor sale, vor trebui sa fie gasite surse suplimentare de venit si pentru a sustine cofinantarile necesare unui grad cat mai mare de absorbtie a fondurilor structurale si de coeziune, pe care am putea sa le primim dupa integrare. Pentru acelasi interval (2007-2009, presupunand ca integrarea se va produce in 2007), bugetul de stat ar trebui sa asigure inca 1,8 miliarde de euro. “Alte 2,39 miliarde de euro in cei trei ani, din care 665 milioane numai in 2007, vor fi necesari pentru agricultura”, spune Pogea.


Insumate, toate aceste contributii vor presupune, numai in 2007, cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat de 1,97 miliarde de euro. Bani care se vor intoarce in economie, dar care trebuie asigurati de undeva.


Eforturile bugetare suplimentare nu se opresc insa aici. Amanate ani de zile, investitiile in infrastructura nu vor mai putea fi ocolite, Romania fiind, in materie de autostrazi, spre exemplu, departe chiar de pretentiile unei tari europene modeste. Sumele necesare exacte nu sunt clare autoritatilor in momentul de fata, evaluarile initiale urmand a fi modificate. Vicepremierul Pogea a cerut un raport al situatiei actuale, pentru a dezbate proiectele din infrastructura si sursele cele mai potrivite de finantare. Necesitatea asigurarii unor surse noi de venituri devine si mai evidenta daca tinem cont de faptul ca momentul integrarii europene va insemna si diminuarea unei parti importante a incasarilor bugetare: cele provenite din taxe vamale.