MIRCEA MĂRCULESCU,
Tax Consultant,  Deloitte România

MARIA FLOREA,
Senior TaxConsultant,  Deloitte România

Încă de la aprobarea sa în 2010, Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA), a fost un act controversat, ce părea a fi doar o poveste imaginată pentru a determina cetăţenii şi societăţile americane să îşi declare voluntar veniturile obţinute în afara SUA. FATCA a suferit multiple critici în timp, amendamente legislative şi suspendări de termene, însă aşa cum se prezintă situaţia acum, tot mai multe state aleg să se conformeze prevederilor SUA prin semnarea unui acord. În prezent, 24 de state au ales să semneze acordul privind FATCA şi multe altele sunt în curs de negociere şi semnare. Vocile dezaprobatoare s-au împuţinat, iar ultimele termene stabilite de FATCA par a nu se mai prelungi. Deşi este o legislaţie americană, FATCA are impact pentru orice instituţie financiară din lume (fie că este bancă, societate de investiţii, societate de asigurare etc.) şi în ultima instanţă asupra clienţilor acestor instituţii care primesc plăţi din SUA. Mai mult, FATCA se pare că este doar începutul dintr-o serie de modificări legislative internaţionale ce vizează schimbul de informaţii între ţări în scopul minimizării evaziunii fiscale. Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) şi-a exprimat, la început de an, intenţia de a replica FATCA printr-o convenţie similară ce poate fi semnată în mod bilateral de oricare stat.

Primele provocări pentru sectorul financiar românesc

FATCA introduce un nou regim de schimb de informaţii între SUA şi restul statelor, completând regimul global de impozitare prin reţinere la sursă cu noi măsuri penalizatoare. Scopul FATCA este de a creşte vizibilitatea fiscului american (Internal Revenue Services/IRS) în privinţa persoanelor care obţin venituri prin instituţii financiare străine (offshore), de a preveni şi combate evaziunea fiscală, de a asigura o mai bună colectare a impozitelor, de sporire a veniturilor bugetare ale SUA.

Entităţile vizate de FATCA sunt atât persoanele fizice, cât şi entităţi din SUA care obţin venituri impozabile în afara ţării de rezidenţă. În contextul FATCA, IRS impune  instituţiilor financiare din întreaga lume înregistrarea pe portalul acestuia şi furnizarea de informaţii legate de conturile rezidenţilor americani existenţi în bazele lor de date. În caz de nonconformitate, instituţiile financiare riscă un impozit de 30% pe veniturile având sursa în SUA, indiferent dacă acestea sunt proprii sau obţinute în contul clienţilor lor.

Datorită dificultăţilor procedurale şi legale care apar în implementarea FATCA prin raportarea de către instituţiile financiare direct către IRS din cauza conflictelor cu diversele legislaţii interne, SUA au decis semnarea de acorduri interguvernamentale (IGA) cu fiecare ţară participantă. În prezent, există două modele principale de acord IGA. În cazul în care un stat semnează un acord IGA1, prevederile se vor aplica instituţiilor financiare din statul semnatar. Mai mult, respectivele instituţii vor raporta informaţii către autoritatea fiscală a statului lor de rezidenţă. IGA2 este conceput pentru ţările cu care SUA nu au semnat un instrument legal privind schimbul de informaţii, iar raportarea se va face direct către IRS. În cazul în care nici un astfel de acord nu va fi încheiat, fiecare instituţie financiară din state care nu sunt semnatare va trebui să se înregistreze şi să raporteze direct către IRS pentru a fi conformă FATCA. În Europa Centrală, majoritatea ţărilor sunt implicate în negocierea modelului 1 de IGA: în Slovenia, negocierile au fost iniţiate, Slovacia, Polonia şi Republica Cehă vor semna curând, Croaţia are în desfăşurare procesul de negociere, Serbia şi Muntenegru analizează opţiunile existente, iar Ungaria a semnat deja IGA 1. În ceea ce priveşte Bulgaria, abordarea SUA a fost neaşteptată, anunţând că nu va semna versiunea reciprocă a IGA 1. În România, negocierea IGA1 este în desfăşurare încă de anul trecut, dar există incertitudini privind data semnării şi modelul de acord. Indiferent de stadiul semnării IGA şi indiferent că instituţiile financiare sunt pregătite sau nu, FATCA se va aplica începând de la 1 iulie. Ca prim pas, instituţiile financiare trebuie să se înregistreze (până la 25 aprilie) pentru a evita potenţiala reţinere la sursă pentru plăţi din surse americane.

În ciuda incertitudinii în privinţa semnării IGA de către România, instituţiile financiare vor fi nevoite să se pregătească în vederea implementării FATCA, deoarece această legislaţie presupune o serie de modificări deloc uşor de aplicat. Aceste instituții vor trebui să monitorizeze statutul clienţilor bancari şi al partenerilor de afaceri, să identifice veniturile cu sursa în SUA, să facă raportări către ANAF (în ultima instanţă fiscul american), posibil să aplice impozitarea la sursă în anumite situaţii. Pentru a acoperi toate aceste noi schimbări, instituţiile financiare trebuie să asigure implementarea de sisteme informatice noi sau actualizarea celor existente. Va fi necesară o bună informare, o educare a personalului în vederea implementării FATCA şi, nu în ultimul rând, o educare a clienţilor pentru furnizarea informaţiilor necesare. Chiar dacă FATCA poate fi privită ca un set de măsuri fiscale, ariile afectate la nivelul instituţiilor financiare sunt numeroase, având implicaţii inclusiv asupra departamentelor operaţionale, de gestiune de riscuri, juridice, financiare, de conformitate etc. Instituţiile financiare româneşti trebuie să fie pregătite şi în situaţia în care România nu va avea acordul semnat până la 1 iulie. În luarea unei decizii în acest sens trebuie urmărită şi legislaţia  română, care nu este încă adaptată la prevederile FATCA. Astfel, instituţiile vizate se pot afla în situaţia de a încălca unele legi de drept intern pentru a se conforma legislaţiei americane. Impactul la nivel juridic nu trebuie neglijat, întrucât trebuie avute în vedere obligaţii de confidenţialitate asumate contractual de instituţiile financiare, protecţia datelor personale, secretul comercial, dar şi forma contractuală.

Aplicarea tuturor cerinţelor FATCA poate fi nu doar un coşmar logistic, ci va prezenta şi o serie de dificultăţi fiscale în cazul în care autorităţile nu vor concepe şi adopta o lege internă pentru implementarea legislaţiei americane. Momentan, rămân fără răspuns întrebări privind prevalenţa tratatelor de evitare a dublei impuneri/Directivelor Europene asupra legislaţiei FATCA, aplicarea creditului fiscal / rambursarea FATCA, verificarea şi penalizarea non-conformităţii etc. Astfel, aplicarea FATCA nu va fi uşor de realizat nici pentru entităţile vizate şi nici pentru organele statului, care vor fi nevoite să implementeze prevederile americane în legislaţia locală şi să creeze cadrul procedural necesar unui act normativ stufos.

Trendul fiscalităţii globale

Trendul fiscalităţii globale arată o tot mai mare implicare a statelor lumii în realizarea unui sistem automat privind schimbul de informaţii. Astfel, diverse iniţiative au fost promovate atât la nivel european (Directiva Europeană 2011/16/eu privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal) precum şi global (Convenţia Privind Asistenţă Administrativă Reciprocă în Domeniul Fiscal). În februarie, OECD a publicat un model de convenţie privind schimbul automat de informaţii, ce poate fi încheiată între oricare două state ale lumii. Oficialii OECD afirmă că se aşteaptă ca această convenţie să înceapă a fi aplicată în aproximativ doi ani de majoritatea ţărilor. Astfel, dacă suficiente state aleg să încheie asemenea convenţii, ne aşteptăm la o dezvoltare a cooperării internaţionale şi la o mai mare vizibilitate a fiscului asupra operaţiunilor desfăşurate de contribuabili. În acest context este foarte posibil ca structurile actuale folosite de companii pentru optimizarea impactului fiscal să trebuiască a fi reevaluate.

De aceea, instituţiile financiare trebuie să se pregătească pentru una dintre cele mai mari schimbări ce vor avea loc în legislaţia fiscală internaţională şi să realizeze că FATCA nu este doar o lege americană, ci un nou trend global la care trebuie să se adapteze pe termen lung.