Una din zece nașteri la nivel mondial este considerată a fi prematură
Una din zece nașteri la nivel mondial este considerată a fi prematură, ceea ce înseamnă că are loc înainte de 37 de săptămâni de sarcină. Rezultatele la adulți au fost anterior legate de un risc mai mare de boli cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral și hipertensiunea arterială. În era actuală a unei îngrijiri neonatale mai bune, cei care au ajuns la vârsta mijlocie au fost rareori incluși în aceste studii anterioare.
Prin urmare, există o lipsă de evaluare a studiilor actuale pentru a identifica potențialele pericole de sănătate legate de vârstă pentru efectele pe termen lung ale nașterii premature.
Cercetătorii au urmărit participanții care au fost înscriși inițial într-un studiu controlat cu placebo de betametazonă antenatală la Spitalul Național de Femei din Auckland. Studiul, „Health Outcomes 50 Years After Preterm Birth in Participants of a Trial of Antenatal Betamethasone”, a fost publicat în Pediatrics, scrie medicalxpress.com.
În plus față de completarea unui chestionar de sănătate, participanții și-au dat acordul pentru examinarea administrativă a datelor lor de sănătate. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, prediabetul, dislipidemia tratată și evenimentele cardiovasculare adverse semnificative au fost printre rezultatele clinice care au fost măsurate. Rezultatele secundare au inclus măsuri legate de educație, sănătate mintală, sănătate respiratorie și alte condiții de sănătate.
Ce s-a observat la persoanele născute prematur
Comparativ cu omologii lor născuți la termen, persoanele născute prematur au prezentat un risc general scăzut de evenimente cardiovasculare adverse severe (2,8% vs. 6,9%), deși peste o treime dintre acestea au raportat rate mai mari de tensiune arterială crescută (34,7% vs. 19,8%).
Nu au existat diferențe substanțiale în ceea ce privește ratele de dislipidemie tratată, prediabet sau diabet. Frecvența bolilor renale cronice nu s-a schimbat semnificativ, iar rezultatele respiratorii au fost în mare măsură comparabile.
Participanții prematuri au avut o prevalență mai scăzută a problemelor de sănătate mintală (38,2% vs. 52,9%). În grupul prematur, depresia auto-raportată a fost mai puțin prevalentă. Au existat puține diferențe între mortalitatea după primul an de viață și nivelul de educație.
Constatările implică faptul că nu toate persoanele născute prematur – în special cele născute la mijlocul gestației – au rezultate cardiovasculare mai proaste. În epoca utilizării prenatale a corticosteroizilor, aceste constatări oferă o perspectivă subtilă asupra efectelor pe termen lung ale nașterii premature.
