Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europeane spun că Italia, Spania, Franța, Germania şi Polonia ar putea înregistra temperaturi extreme. Totul vine după ce meteorologii Copernicus au declarat că iunie 2023 a fost cea mai fierbinte lună iunie din istorie. Euronews arată cum putem fi în siguranță atunci când ne confruntăm, zile și nopți la rând, cu temperaturi de foc și care sunt pericolele.

Au fost câteva săptămâni înăbușitoare pentru o mare parte din sudul Europei

Au fost câteva săptămâni înăbușitoare pentru o mare parte din sudul Europei, cu țări precum Italia, Spania și Grecia topindu-se la temperaturi de peste 40 de grade. Marți, insula mediteraneană Sardinia a atins 44 de grade, în timp ce la Roma termometrul indica 40 de grade. Căldura a determinat autoritățile italiene să emită alerte speciale pentru 23 din cele 27 de orașe principale, îndemnând oamenii să rămână în case în timpul celor mai calde ore ale zilei. În cel mai bun caz, căldura ne face să transpirăm și să ni se umfle mâinile și picioarele. În cazuri mai grave, poate provoca confuzie, convulsii și chiar leșin.

Ce se întâmplă când corpul uman este expus la căldură extremă

Scopul corpului uman este de a menține o temperatură centrală de aproximativ 37C. „Corpul lucrează foarte mult pentru a-și apăra temperatura centrală, nu-i place să se schimbe”, a declarat pentru Euronews profesorul Lewis Halsey, unul dintre cercetătorii Universității din Roehampton, autor al unui studiu recent privind „temperatura critică superioară”, temperatura maximă pe care corpul uman o poate atinge înainte de a începe să funcționeze defectuos. Când se încălzește, corpul uman lucrează din greu pentru a reveni la temperatura implicită, deschizând mai larg vasele de sânge din apropierea pielii pentru a pierde căldura și a transpira. „Transpirația este răspunsul nostru cheie, singurul mod în care putem face față căldurii”, a declarat Julie Davies, profesor la UCL Global Business School for Health.

Simptomele stresului termic pot include amețeli, greață, leșin, confuzie, oboseală

Lichidul pierdut prin transpirație trebuie înlocuit cu mai multă apă. Dacă nu reușim să facem acest lucru, ajungem să fim deshidratați, o afecțiune care poate duce la amețeli și senzații de leșin – ceea ce numim „epuizare de căldură”. Simptomele stresului termic și epuizării termice pot include amețeli, greață, leșin, confuzie, oboseală, transpirație abundentă, dureri de cap și crampe musculare, potrivit Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie. Dacă temperatura corpului crește peste limita sa superioară –  care a fost identificată de Halsey și colegii săi ca fiind între 40 și 50 de grade Celsius  – putem să avem insolație, proces care face ca organele interne să înceapă să se umfle și să funcționeze defectuos, cu rezultate potențial fatale.

„La o anumită temperatură, nu poți transpira suficient pentru a-ți menține corpul rece”, a spus Davies. „Dacă ai o temperatură mai mare de 35 sau 37 de grade, ești expus riscului de a suferi un atac de cord”, explică el.

„Proteinele corpului încep să se dezeechilibreze – nu mai funcționează, iar impulsurile nervoase nu funcționează la fel de bine. Sistemul nervos este mai puțin eficient și este parte integrantă a corpului. Ar începe să afecteze inima, deoarece inima este un mușchi în sine”, spune Halsey.

Potrivit unui raport recent, aproximativ 61.000 de oameni au murit în Europa vara trecută din cauza căldurii extreme. Un studiu recent al experților de la New York a descoperit că, în plus, căldura poate exacerba bolile mintale. Cercetătorii au observat că în zilele caniculare au existat mai multe vizite la  camera de Urgență a spitalelor ale pacienților care sufereau de anxietate, schizofrenie, demență și abuz de substanțe.

Cine sunt cei mai expuși

„Toți suntem vulnerabili la impactul căldurii extreme, dar unii sunt mai vulnerabili decât alții”, a declarat Raquel Nunes, profesor asistent în Schimbări de mediu și sănătate publică la Universitatea Warwick din Marea Britanie. „Adulții în vârstă, bebelușii și copiii mici, femeile însărcinate, persoanele cu condiții de sănătate preexistente, lucrătorii în aer liber, persoanele dezavantajate din punct de vedere socioeconomic și cei fără adăpost sunt câteva exemple”, a continuat ea.

Ce ar trebui să facem

Cel mai important lucru este să vă păziți cât de mult puteți de soare, mai ales în cea mai caldă perioadă a zilei. Stați la umbră, nu lăsați copiii sau animalele în vehicule parcate și petreceți între 2 și 3 ore într-un loc răcoros. Evitați antrenamentele în aer liber în cele mai calde momente ale zilei și încercați să răcoriți casa, noaptea, dacă este posibil. Țineți perdelele sau jaluzelele trase în timpul zilei, pentru a evita încălzirea casei.

La fel de important este să vă hidratați și să profitați de locurile cu aer condiționat. Purtați haine largi și evitați băuturile zaharoase, alcoolice sau cu cofeină, spune OMS.