Ceea ce se întâmplă în furnizarea energiei electrice către consumatori este o lecție de “căpușeală” legiferată, de mare anvergură! Este o chestiune așa de bine făcută, că băieții te “bat” cu legea în mână. Pentru că ei sunt reglementați de ANRE. Care legalizează toată șmecheria asta capitalistă despre care o să vă vorbesc.
În felul acesta, Consiliul Concurenței nu poate face investigații care să constate înțelegeri de piață, abuz de poziție dominantă sau alte chestiuni similare, că băieții îți invocă imediat ca ei vând energia așa cum a reglementat-o ANRE.
Care ANRE a ajuns să reglementeze individual, pe fiecare furnizor de energie, tot felul de tarife (deși sunt similare) ca să nu se poată face legătura și să dea impresia unei analize, de la caz, la caz.
Deși energia electrică este o resursă națională! Este o resursă publică! Nu este o resursă privată!
Stiați că în prețul “energiei active” pe care toți îl plătim prin facturile la electricitate sunt ascunse costuri care sunt și de două ori mai mari decât costul electricității?
Nici nu contează de unde provine electricitatea, dacă e produsă din nuclear, hidro sau termo. La prețul electricității, cu sprijinul extraordinar al ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) se adăugă pret de transport, pret de “servicii de sistem” și preț de distribuție.
Aceste prețuri sunt reglementate prin Ordine ale ANRE date specific, pe fiecare transportator sau distribuitor, la valori care depășesc cu mult orice logică economică.
Căci ce logică economică poate fi aceea ca produsul să coste de două ori de ori mai puțin decât serviciul de livrare al lui și mai ales: de ce să suporte clientul aceasta prostie?
Cine favorizeaza această japcă și până când?
Paradoxul este altul: rețele de transport electricitate sunt ale statului român și aparțin Transelectrica. Fac parte din infrastructura energetică a României și țin de siguranța națională.
Numai că, ce să vezi? Firele acelea pe care le vedeți voi….se concesionează la tot felul de distribuitori sau transportatori…
Când te duci să analizezi cine sunt, observ ca sunt niste societăți care aparțin sau care au acționari firmele furnizoare de energie, că e Enel, că e Engie, că e E-on etc…
De exemplu, în grupul Enel avem Enel Distribuție Banat și Enel Distribuție Dobrogea (distribuitori) alături de Enel Energie și Enel Energie Muntenia (furnizori), la E.ON (deocamdată) – E.ON Distribuție și E.ON Energie, la CEZ – CEZ Distribuție și CEZ Vânzare, iar la Electrica – Electrica Distribuție Muntenia Nord, Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Distribuție Transilvania Sud (distribuitori) și Electrica Furnizare (furnizor)
Si firmele astea încasează de la firma mamă, care le rândul ei încasează facturile de la voi, tariful de transport, servicii sistem si tariful de distribuție.
Că Transelectrica nu putea sa o facă. Că era mai de stat si probabil mai comunistă.
Când erau toate la Transelectrica, avea românul curent în casă, dar parcă nu îl costa atât. Și tot pe firul ăla venea curentul.
Nouă ni se vând gogoși, se vorbește mereu de creșterea prețului la energie electrică, dar oare ce crește cu adevărat? Prețul energiei electrice sau costurile conexe?
Când am analizat chestiunea asta, am realizat ca băieții destepti din energie nu au dispărut. Doar s-au reprofilat.
Firmele de distribuție și transport realizează o serie de venituri, fără ca, anterior să fi investit în rețeaua de transport, pentru că (presa o spune, nu eu) investițiile în rețeaua de transport sunt apanajul Transelectrica.
Deci, niste băieti destepti, folosesc o rețea, plătesc o redevență și încasează milioane și milioane de lei, nefăcând nimic.
Că și asta e o cale de diminuarea a masei impozabile de la firma mamă, asta e suplimentar și e cheia afacerii.
Profitul firmei mamă, gen Enel, nu mai e chiar așa profit, ca el se duce în SC E Distributie (Muntenia, Dobrogea etc). De aici, cine stie unde s-o mai duce…
Cum funcționează
Ca să înțeleagă toată lumea, sunt două nivele de acțiune:
Se stabilesc o serie de prețuri cum sunt:
– prețul energiei electrice reactive, pretul pentru tariful de transport (introducerea energiei electrice în rețea), tariful pentru servicii de sistem.
Aceste prețuri, stabilte prin Ordin semnat de președintele ANRE sunt pentru Transelectrica și sunt prețurile-bază.
Uite de exemplu, prin Ordinul ANRE 108/2018, energia electrică este 0,05 lei/kVArh, pretul de transport mediu este de 18,13 lei/Mwh. Tariful de servicii de sistem este 11,15 lei/Mwh. Astfel, preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumurilor proprii tehnologice în reţeaua electrică de transport ajunge la 195,55 lei/Mwh. Asta încasează Transelectrica.
De bun simț, aici avem primul nivel de randament, adică înțelegem că la aceste tarife, Transelectrica realizează un profit. Ceea ce ar trebui să fie ok, așa și trebuie.
Că putem face și aici analiza și să ne întrebăm de ce a crescut prețul de transport de la 16,86/Mwh lei (cât era în anul 2017) la 18,13 lei/Mwh (în anul 2018), după ce scăzuse față de 2016 (când era 18,30 lei/Mwh) sau prețul energiei electrice de la 0,050 lei/kVArh la 0,054 lei/kVArh, este o chestiune care ar trebui să dea de gândit.
Că asta e rețeta pentru bulgărele de zăpadă care a condus la creșterea inflației. Dar, cine să faca analiza asta? Ar trebui să o facă cei abilitati, nu?
Păi, da, dar cum ajungem la un preț al energiei active de 0,416 lei/Kvh în factura Enel? Dacă pleaca de la un preț al energiei electrice de 0,05 lei/kvh (de opt ori mai mic)?
Păi hai să vedem:
Să studiem Ordinul ANRE 196/2018, prin care se aprobă tarifele practicate de Societatea E-distribuție Muntenia (a Enel) să vedem ce constatăm:
Din start, scumpim energia: de la 0,054 lei/kVArh la 0,0655 lei/kvArh.
Apoi scumpim transportul și tariful de servicii de sistem. Acestea ajung la o valoare de 218,42 lei/Mwh.
Si acum vine gălușca: acum introducem “distribuția”. Pe care o fixăm la 107 lei/Mwh pentru consumatorii casnici.
Si distribuția aia, o platiti fiecare în facturi. Puteti sa priviti atent factura, nu veti gasi chestia asta in continutul factirii ci undeva în josul paginii, pentru ca nimeni nu va spune cum este construit pretul “energiei active”.
Ei bine ăsta e adevăratul nivel de randament! Acel randament care îți permite doar să refacturezi, în timp ce stai pe la Monaco, cu un cocktail în față!
Să vă mai spun ceva? Mâine dacă anulezi toată chestiunea asta, curentul tot vine la priză! Pentru ca infrastructura e a Transelectrica. Mai sunt transformatoarele și alte dotări, dar alea sunt ale lui Electrica S.A.
Ce să mai adaug, înainte de a lăsa cifrele să vorbească?
Racordarea la rețea o faci cu o firma autorizata(căpușeală), contorul ți-l aduce si monteaza o firma autorizată (căpușeală), contoarele le furnizeaza o anumită firmă și nu rareori presa a descoperit legaturi și conflicte de interese între conducerea furnizorului de energie și furnizorul de contoare, inclusive cu implicarea unor factori politici.
Iar tu, române, plătește!
Că ești capitalist! Zece piei dacă ai avea, unsprezece piei te-ar costa viața!
Pretul de transport e de 16,88 lei/Mwh la un pret al energiei de 40 lei/Mwh, prețul la “servicii sistem” (what?) este de 11,55 lei/Mwh, iar prețul la distribuție este (țineti-va bine) de 65,50 lei/Mvh, pentru 1 Mwh de energie livrat (cu 60% mai mare decât prețul energiei).
Per total, costurile auxiliare sunt cu 230% mai mari decât decât prețul produsului.
Preturile conexe sunt exorbitante iar ANRE nu am observat să facă ceva în sensul asta. Din contră, ANRE este cea care a emis ordinele cu tarifele acestea.
“Buba” la energie este la aceste preturi. Calculati și înmultiti cu vreo nouă mii de megawati pe zi, ca sa va dati seama cam câți bani sunt aici.
Sunt 93,93 lei/Mwh. Sunt 845.370 lei/zi. Sunt 308.560.050 lei/an. Sunt 65 milioane euro/an.
De unde sunt banii? De la cetateni! Cei mai bogati cetateni!
Și știți ce e cel mai frustrant? Că noi suntem consumatori captivi, nu avem variante (toate variantele din piața energiei sunt pe același calapod create), și, deși avem un contract care ar trebui să însemne legea părților, iar orice modificare ar trebui să însemne un act adițional, ni se modifică prețul la energie fără măcar să fim înștiințați. Dacă reclamăm ni se spune că putem să renunțăm la contract! Pe bune? Și cu cine să îl facem?
Unde e ANPC în toată povestea asta? Unde e Consiliul Concurenței? Suntem oi în bătaia lupilor flămânzi!
Și ar trebui să se schimbe ceva! Când? Nu știu! Dar cred că în curând!
Adrian Câciu este un economist cu o vastă experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regional. S-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.