De alegerea unei şcoli depinde, adeseori, succesul ulterior în carieră. Liceul este creuzetul în care se formează marile talente. Introducerea sistemului de evaluare a calităţii permite acum alegerea unei anumite instituţii de învăţământ. Cu o condiţie: să se publice rapoartele de evaluare!

Până la jumătatea lunii trecute, fiecare unitate şcolară din învăţământul preuniversitar avea obligaţia, conform O.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, să finalizeze Raportul anual de evaluare, pe baza unui model propus de ARACIP (Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), şi să îl şi transmită, în format electronic, la autoritate. Urmarea acestui laborios proces de analiză ar fi trebuit să fie o clasificare a instituţiilor de învăţământ preuniversitar, menită să vină în sprijinul beneficiarilor serviciilor educaţionale. Raportările s-au încheiat, dar autoevaluările şcolilor se ţin tot sub cheie. În mod normal, şcolile care nu îndeplinesc toţi cei 43 de indicatori ai calităţii, prevăzuţi în standardele elaborate de ARACIP după modelul european, ar fi trebuit afişate pe site-ul agenţiei, pentru ca elevii şi părinţii să ştie măcar care sunt problemele unităţilor respective.

În acest moment, oricare elev care doreşte să-şi facă o strategie de dezvoltare a carierei are la dispoziţie doar listele cu unităţile de învăţământ existente în România. Şi pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), la fel ca şi pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene, liceele sunt menţionate doar cu numele şi adresele de contact. Reţeaua şcolară publicată pe internet de MECT nici măcar nu este actualizată în acest an. Pe site-ul celui mai mare inspectorat şcolar din România, acela al municipiului Bucureşti, ultimul raport privind starea învăţământului se referă la anul şcolar 2005-2006! Dacă vrei să afli ce specializări oferă un liceu sau care dintre acestea sunt, în acest moment, cele mai căutate pe piaţa muncii, orice demers este sortit eşecului. În viitor însă, ne asigură preşedintele ARACIP, Şerban Iosifescu, lucrurile se vor schimba: „Vrem să achiziţionăm cu ajutorul fondurilor structurale un soft care să permită cuprinderea tuturor datelor rezultate din evaluarea unităţilor de învăţământ. Legea spune că, în următorii cinci ani, toate şcolile din România trebuie vizitate şi evaluate. Softul ne-ar ajuta să cuprindem toate raportările şi să avem o imagine clară asupra întregului sistem. Care sunt punctele tari sau slabe pe tipuri de şcoli, spre exemplu, pe fiecare judeţ, sau pe mulţi alţi indicatori.“

Intenţiile sunt lăudabile, dar punerea în aplicare omoară din faşă proiectele ARACIP. Deşi agenţia era pregătită să efectueze chiar din acest an evaluări periodice, practic nu s-a efectuat niciuna. Şerban Iosifescu speră să aibă mai mult succes la anul. „Noi nu suntem obligaţi să facem aceste evaluări, explică preşedintele ARACIP. Este obligaţia şcolilor să o ceară. După care, trebuie să se numească experţii care vor face evaluarea. Nu există însă o bază legală, criterii pe baza cărora MECT să poată contracta serviciile agenţiilor private. Noi putem forma inspectorii necesari pentru efectuarea evaluărilor în câteva luni.“ În lipsa unui cadru legislativ complet, demersurile se lasă aşteptate. Dar, şi în varianta în care ARACIP ar primi undă verde, decizia finală cu privire la funcţionarea unei şcoli aparţine tot MECT. „Chiar dacă noi am constata că o şcoală de stat nu îndeplineşte standardele de calitate obligatorii pentru a putea funcţiona, MECT poate permite continuarea activităţii ei. În astfel de situaţii, şcoala respectivă va fi introdusă într-un program special de dezvoltare şi monitorizare.“

Să fii elev la stat sau la particular?

În România, potrivit datelor afişate pe site-ul MECT, funcţionează 1.387 de licee. Cel mai mare număr se înregistrează, desigur, în Bucureşti (104). Toate unităţile de stat înfiinţate până în anul 2006 sunt acreditate şi funcţionează legal, din oficiu, indiferent de starea în care se află sau de calitatea învăţământului desfăşurat. Doar şcolile care organizează noi niveluri de învăţământ şi/sau calificări profesionale, începând cu anul şcolar 2007-2008, deţin acest drept numai dacă li s-a acordat autorizaţia de funcţionare provizorie. Şcolile particulare, în schimb, au dreptul de a înscrie elevi numai dacă dispun de autorizaţie de funcţionare provizorie sau acreditare. Cu alte cuvinte, acestea sunt verificate la sânge. Este foarte adevărat că sunt înregistrate doar 80 de licee autorizate. Cele mai multe sunt în Bucureşti, Cluj şi Constanţa. Sunt multe judeţe în care nu există niciun liceu autorizat (Braşov, Caraş-Severin, Ialomiţa, Mehedinţi, Sibiu, Teleorman, Vâlcea, Dâmboviţa, Harghita, Sălaj, Tulcea, Prahova). În afara acestora mai funcţionează alte câteva şcoli particulare, după programe străine de pregătire, aprobate însă de MECT: The International School of Bucharest, The British School of Bucharest, The International Lebanese School, Bucharest-Beirut International School, Lebanese Modern Progression School. Diplomele de studii acordate de acestea intră sub incidenţa certificării din partea unor organisme internaţionale de evaluare a sistemului de învăţământ. Aceeaşi este şi situaţia Şcolii Americane (American International School of Bucharest), care este certificată de CIS (Council of International Schools).

Toţi cei care doresc să afle detalii cu privire la ofertele educaţionale au la dispoziţie site-urile liceelor. Care au, pentru că sunt multe licee care nu-şi permit acest lux. Acolo nu vor găsi însă, în acest moment, nicio autoevaluare, pentru a-şi face o idee despre calitatea şcolii sau despre perspectivele în carieră oferite de o anumită calificare. Alina Paraschiva, şef departament de acreditare în cadrul ARACIP, îi sfătuieşte pe cei interesaţi să se uite pe broşurile care vor fi difuzate în şcoli în lunile mai şi iunie. În cadrul acestora, vor găsi toate specializările şcolilor din fiecare localitate, iar în dreptul fiecăreia este trecută ultima medie de admitere din anul anterior. „Acesta este un bun indicator pentru elevi, pentru a stabili dacă au şanse sau nu la un anumit liceu. În plus, în momentul în care se vor afişa şi autoevaluările, vor avea posibilitatea să se uite în mod special la indicatorii care îi interesează cel mai mult pentru a aprecia calitatea serviciilor oferite“, recomandă Alina Paraschiva. Din anul viitor, când va începe evaluarea, elevii vor putea vedea, pe baza declaraţiilor făcute de şcoli, la care nivel de calitate se situează, pe cele cinci niveluri definite de ARACIP.

În acest moment, un singur lucru este sigur şi clar: oferta liceelor particulare. Studierea site-ului liceelor particulare permite identificarea unor servicii educaţionale mult mai diverse, cursuri sau programe opţionale mult mai adaptate la cerinţele pieţei, lucru cu colective mici de elevi (10-15 elevi) şi transparenţă în privinţa rezultatelor absolvenţilor, în sensul ratei de succes în învăţământul superior sau pe piaţa muncii. Dar şi preţuri pe măsura serviciilor oferite!

Evaluari externe

78-8542-5455cariere471.jpgARACIP a evaluat, în anul şcolar 2006- 2007, primele 306 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat ce au depus documentaţia pentru a înfiinţa noi niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale.

În urma evaluărilor externe efectuate pe baza standardelor naţionale de autorizare, din totalul de 306 de unităţi de învăţământ evaluate, 287 au fost autorizate să funcţioneze provizoriu cu noi niveluri de învăţământ/specializări/calificări profesionale.

În funcţie de mediul de rezidenţă, din 224 de unităţi de învăţământ din mediul urban evaluate extern, 213 (95,08%) au primit respectiva autorizare provizorie. În mediul rural, din totalul de 82 de unităţi de învăţământ evaluate, 66 au fost autorizate (80,48%).

Diplomă internatională

Şcoala Americană se diferenţiază de liceele care oferă programe de instruire după sisteme străine prin faptul că oferă, celor care învaţă corespunzător, desigur, o diplomă de bacalaureat internaţional. Diploma este recunoscută în aproape toate ţările lumii. „De către toate ţările Uniunii Europene, precizează directorul şcolii, Arnold Bieber, mai puţin de România. Este una dintre cele mai apreciate diplome din lume, dovadă faptul că absolvenţii noştri sunt acceptaţi la cele mai bune universităţi din Europa şi America.“ Directorul face în plus şi precizarea că rezultatele obţinute de elevii din România sunt peste media înregistrată la bacalaureat în celelalte ţări în care funcţionează acelaşi tip de şcoală. Obţinerea unei diplome internaţionale de bacalaureat este supusă rigorilor de evaluare ale Organizaţiei Internaţionale de Bacalaureat. Nu toţi absolvenţii reuşesc să treacă probele de examinare. Numai 85% din absolvenţi primesc, pe lângă diploma de absolvire a liceului, şi diploma internaţională de bacalaureat.

Dată fiind lipsa unei proceduri de recunoaştere a diplomei internaţionale de bacalaureat de către statul român, elevii sunt înştiinţaţi, încă de la înscriere, că le va fi greu să continue studiile universitare în România. Costurile unui an de liceu (18.000 euro) restricţionează însă înscrierea la această şcoală a elevilor români. American International School of Bucharest oferă însă, în fiecare an, zece burse de studii la liceu tinerilor care dovedesc dorinţă de a învăţa cu totul remarcabilă şi o foarte bună cunoaştere a limbii engleze.

Informatica in topul preferintelor

Liceul Internaţional de Informatică funcţionează în România de zece ani, dar acreditarea a obţinut-o de-abia anul trecut. Deşi este un liceu particular, programa de instruire este similară cu a oricărui liceu de stat cu profil de matematică-fizică. Dacă dai 2.000 de euro (minimum) pe an, te întrebi, desigur, care este diferenţa? „Securitatea elevilor, profesori foarte bine selectaţi şi un parcurs de pregătire individualizat, ne răspunde cu rapiditate directoarea liceului, Rodica Ionescu. Într-o clasă sunt 10-18 elevi, ceea ce oferă profesorilor posibilitatea să se ocupe mult mai mult de fiecare în parte. Pentru copiii capabili de performanţe deosebite, avem profesori specializaţi pentru pregătirea olimpicilor naţionali şi internaţionali.“

Din lotul olimpicilor internaţionali din anul acesta, trei au fost de la clasa de informatică şi trei de la cea de matematică a Liceului Internaţional de Informatică. Toţi s-au întors acasă cu medalii de aur şi argint. Pentru olimpici, liceul oferă scutire totală de taxe şi chiar burse speciale. De scutire de taxe se bucură de altfel toţi elevii care obţin performanţe deosebite (medii peste 9,50).

Statisticile liceului arată că toţi absolvenţii au fost admişi la facultate. O treime au fost admişi cu burse integrale de studii în Europa sau America. Jumătate din ceilalţi absolvenţi reuşesc la facultăţile de stat, iar restul la cele particulare. Succesele obţinute de mulţi dintre cei care au terminat până în acest moment facultatea au dus faima liceului, aşa că, de la înfiinţare şi până acum, numărul elevilor a crescut de şase ori.

 

 
Sfaturi pentru alegerea unui liceu

Din cei 43 de indicatori ai calităţii prevăzuţi în standarde, fiţi mai atenţi la cei care vă interesează în mod special.

• Urmăriţi rezultatele la admitere din anul anterior.

• Studiaţi Raportul de autoevaluare al fiecărei şcoli şi observaţi dacă sunt bifaţi toţi cei 43 de indicatori ai calităţii prevăzuţi în mod obligatoriu de standarde. Lipsa îndeplinirii unuia sau a mai multor indicatori va duce, la un moment dat, la retragerea acreditării.

• Analizaţi fiecare indicator în parte, dar concentraţi-vă pe cei care reflectă calitatea învăţământului:

– pregătirea cadrelor didactice: să aibă toate calificările necesare, să aibă specializări deosebite, să fie implicate în programe naţionale sau internaţionale (conferinţe, simpozioane, proiecte etc.), să nu fie suplinitori sau ponderea acestora să fie cât mai mică;

– nivelurile de educaţie oferite de şcoală: este de preferat o şcoală care are şi nivel gimnazial, şi nivel liceal, deoarece elevul va beneficia încă de la gimnaziu de un corp didactic care îi va asigura continuitatea pregătirii şi în liceu;

– calificările profesionale oferite de liceu: dacă are un număr mare de clase la anumite specializări, se poate prezuma şi existenţa unei bogate experienţe de pregătire, dar şi faptul că acea calificare este cerută pe piaţa muncii;

– tipul de spaţii oferite: clase, laboratoare, ateliere, cu dotările aferente, dar şi spaţii de cazare sau de masă (acolo unde sunt necesare);

– existenţa unui curriculum diferenţiat sau la decizia şcolii: aceste programe dau plusul de valoare pregătirii elevilor;

• Urmăriţi dacă şcoala este implicată în programe, proiecte sau parteneriate capabile să atragă elevii şi să le dezvolte talentele şi abilităţile practice sau să genereze schimburi culturale.