Eu în studiou, dumneaiei prin telefon. Am discutat despre oportunitatea unei asemenea măsuri și despre cum ar putea Guvernul să sprijine mediul antreprenorial din România. La un moment dat, am convenit cu domnia sa că ar fi oportun să merg la minister pentru a  discuta mai în amănunt aceste probleme. Chiar mi-a adresat de două ori invitația de a o vizita. Vă spun sincer că eram decis să-mi ofer serviciile, pro bono, astfel încât să găsim împreună cele mai bune soluții pentru a atrage investitori străini și pentru a stimula mediul de afaceri din România.
A doua zi am vorbit cu doamna Grapini și am stabilit ca la ora 16 să fiu la minister. Bineînțeles, la patru fără cinci am fost la cabinetul domniei sale.
Secretara m-a poftit politicos în birou. Doamna ministru nu sosise încă. În timp ce o așteptam mă gândeam cum să mă prezint mai bine, cum să-i fac cunoscute realizările mele și cum să o conving că aș putea să-i fiu de folos. Chiar îmi pusesem pe hârtie câteva proiecte pe care aș fi vrut să i le prezint. Am 15 ani de exeperiență în management,  cât timp am fost plecat în SUA, mi-am făcut conexiuni și relații de business cu mai multe fonduri de investiții importante, cunosc oameni de afaceri din China, din Brazilia și din India cu care am fi putut stabili parteneriate. Credeam că doamna ministru ar putea avea nevoie de expertiza mea. Dar n-a fost așa.
Odată intrată în birou, doamna Grapini a deschis discuția despre emisiunea din seara precedentă, fiind foarte contrariată de faptul că moderatoarea o tot întrerupea. Apoi, am vorbit tot felul de banalități. Nimci concret. Nu m-a întrebat cine sunt, ce pot face, la ce mă pricep, cum aș putea să o ajut.
Trebuie să vă spun că la discuția noastră a asistat și domn care urma să fie propus de Maria Grapini pentru funcția de secretar de stat în minister. După modul în care își vorbeau, era o cunoștință veche a doamnei ministru.
Într-un final, după mai multe dialoguri sterile, am realizat că locul meu nu era acolo. Nu fac parte din sistem și ușile îmi vor fi închise întotdeauna. Am plecat extrem de dezamăgit de faptul că un ministru venit din mediul de business nu a fost receptiv la o posibilă colaborare tot cu un om de business. E adevărat, poate nu ne potriveam ca mod de lucru, poate nu eram compatibili, dar măcar aș fi vrut să văd că este interesată de proiectele mele, de propunerile mele.  De posibilitățile mele de o ajuta. Mi-am dat seama că invitația lansată cu o seară în urmă, în direct la B1, fusese făcută doar un exercițiu de PR. Această experiență m-a făcut să constat, încă o dată, că în România clientela politică va rămâne la putere mulți ani de acum încolo.
Și totuși, la câteva zile după vizita la minister am mai încercat să o sun, dar n-a mai răspuns. Și nici nu cred că o va mai face vreodată.