După ce în 2014 România a ridicat interdicția la cumpărarea pământului agricol de către străinii rezidenți în Uniunea Europeană, străinii au început să cumpere tot mai multe suprafețe în țara noastră. Astfel, peste 10% din terenurile agricole românești au ajuns să fie deținute de străini. Înstrăinarea terenurilor agricole în masă ar fi putut fi evitată dacă România ar fi impus mai multe restricții.
“Fiind parte a UE, nu puteam refuza vânzarea terenurilor către cetățenii europeni. Însă, puteam fi mai atenți cu condițiile. În proiectul inițial din 2013 erau prevăzute niște condiții limitative prin care se urmărea ca cei care cumpărau teren să-l folosească în scop agricol, astfel încât terenurile să nu fie folosite în scop speculativ. Chiar eu am fost la Bruxelles și am discutat pe tema acestui proiect. Comisia Europeană s-a referit la limitările introduse în prima fază și a spus așa: Nu suntem împotriva unor restricții, cu o condiție. Să fie înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru. Deși eu am transmis datele problemei, proiectul adoptat în final nu mai avea condițiile propuse inițial”, a declarat ministru al agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii ”Viața Satului” de la TVR 1.
Citiți mai multe despre Străinii dețin 10% din terenurile agricole
Întrebat dacă se mai poate reveni asupra acestei decizii, acesta a spus ca că ar fi cazul să reia discuția pe tema vânzărilor de terenuri către străini. Irimescu a mai spus că nu ai voie să interzici, dar poți să pui niște condiții care să împiedice astfel de tranzacții. “Știu un exemplu concret. Un europarlamentar din Germania a vrut să cumpere teren în Franța, i s-a refuzat pe tema unor convenții pe care le-a impus statul”, a subliniat ministrul Agriculturii.