Accizele şi TVA reprezintă jumătate din preţul la pompă al benzinei şi motorinei. În aceste condiţii, rolul statului în majorarea sau reducerea combustibilor este decisiv. Cel puţin aparent, pentru că marja de manevră este, de fapt, limitată din cauza restricţiilor impuse la nivel european.
Totuși, statele membre pot obţine derogări de la Consiliul Uniunii. Cel mai recent exemplu este cel al Franţei, care a primit, în ianuarie a.c., o autorizare din partea acestuia pentru a aplica, diferențiat pe regiuni, rate reduse de taxare pentru benzina fără plumb şi pentru motorină. Reducerile nu pot fi mai mari de 35 euro pentru o mie de litri de benzină fără plumb, respectiv de 23 de euro pentru motorină. Și România ar putea cere o derogare asemănătoare.
Proceduri birocratice
„În primul rând, trebuie spus că nu există un mecanism general pentru o derogare de la directiva privind taxarea energiei. Totuşi, dacă autorităţile române vor să obţină o derogare pentru un anumit sector, trebuie să informeze Comisia cu toate informaţiile necesare şi relevante. Ulterior, Comisia ar urma să examineze cererea, luând în considerare o serie de criterii, cum ar fi buna funcţionare a pieţei interne şi necesitatea de a asigura o concurenţă corectă. Apoi, poate decide să prezinte o propunere de autorizare a unei astfel de măsuri Consiliului. Totodată, poate arăta Consiliului care sunt motivele pentru care consideră că acest lucru poate fi făcut. În final, Consiliul decide, cu votul unanim al membrilor săi“, explică Maud Scelo, purtător de cuvânt al Direcţiei Generale pentru Taxare a Comisiei Europene.
„Directiva privind taxarea produselor energetice stabileşte anumite situaţii în care se pot aplica, sub constrol fiscal, anumite scutiri sau rate diferenţiate“, arată Jean-Marc Cambien, partner Ernst&Young, care precizează că, în trei luni de la primirea tuturor informaţiilor, Comisia fie înaintează o propunere pentru autorizarea unei astfel de măsuri, fie informează Consiliul de ce a respins-o. Pe de altă parte, România a beneficiat deja de o perioadă de tranziţie pentru armonizarea accizelor, menţionează Jean-Marc Cambien. Astfel, prin tratatul de aderare la UE, valoarea accizelor pentru benzina fără plumb trebuia să ajungă la nivelul minim din UE până la 1 ianuarie 2011, iar a celor pentru motorină trebuia să se alinieze până în 2013.
În prezent, accizele pentru benzina fără plumb sunt de 359 euro la 1.000 litri, adică nivelul minim din UE, iar cele pentru motorină sunt de 302 euro, în timp ce nivelul minim este de 330 euro la 1.000 de litri.
Accizele, decisive în buget
Autorităţile române nu au cerut vreo derogare pentru rate reduse de taxare, fapt confirmat şi de Direcţia de Taxare a Comisiei. Pe lângă efortul birocratic complex pe care l-ar presupune o astfel de cerere către Comisia Europeană, cu şanse incerte de succes, autorităţile de la Bucureşti sunt, totodată, direct interesate de creşterea accizelor, care aduc sume considerabile la buget. În decembrie, de exemplu, Fiscul raporta încasări cu 17% mai mari din accize decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Accizele au a doua pondere în totalul veniturilor la bugetul de stat, după TVA, fiind ca şi aceasta, o sursă sigură de colectare. De altfel, Guvernul a făcut o practică, în ultimii ani, din majorarea accizelor în avans, iar specialiştii în fiscalitate nu exclud ca şi în 2011 să se ia o decizie similară.